Ucraina se confruntă cu o creștere a violenței în procesul de recrutare pentru mobilizarea militară, incident care a culminat recent cu atacuri asupra ofițerilor și acuzații de violență din partea recrutatorilor. În condițiile în care guvernul recunoaște dificultățile legate de mobilizare, situația a escaladat până la nivelul unor acțiuni de agresiune atât din partea celor implicați în recrutare, cât și a celor care evită serviciul militar.
Recrutarea și violența pe stradă
Serviciul Național de Poliție din Ucraina a raportat peste 600 de agresiuni asupra ofițerilor de recrutare, cu un număr de plângeri însemnat dublu față de anul anterior. Incidentele variază de la abuzuri și detenții ilegale, până la condiții precare în centrele de recrutare. În aprilie, mai mulți recrutori au fost înjunghiați, un unul dintre ei fiind ucis. La Lviv, recent, aproximativ 200 de protestatari au înconjurat și au spart mașina unui ofițer mobilizator care încerca să rețină un evitant de recrutare.
Președintele Volodimir Zelenski a condamnat public violența folosită împotriva soldaților în serviciu, în contextul încercărilor de mobilizare forțată. Decizia sa de a-l demite pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, din cauza diferențelor de viziune cu comandantul-șef al armatei, indică lipsa de claritate în strategia de mobilizare a forțelor armate ucrainene.
Impulsul către violență și reacția socială
Motivele pentru creșterea violenței variază, de la teama de front și riscul de rănire sau moarte, până la reticența de a participa la conflictul de durată nedeterminată. Primul val de entuziasm pentru mobilizare a fost înregistrat la sfârșitul anului 2023, când Ucraina a lansat o contraofensivă în sud-est. Ulterior, această stare a fost înlocuită cu o fază de „mobilizare brutală”, conform deputatului Oleksandr Honcharenko, care îl acuză pe această cale de metode violente în procesul de recrutare.
Ivan Stupak, analist militar, a afirmat că lipsa forței de muncă pe câmpul de luptă și pierderile constante au determinat forțele armate să recurgă la măsuri dure pentru completarea efectivelor. În aceste condiții, încep operațiuni de recrutare intense, iar refuzul de a participa provoacă conflicte pe stradă.
Fețe multiple ale violenței
Pe lângă atacurile asupra recrutorilor, există mărturii despre violență venind chiar din partea acestora. Comisarul pentru Drepturile Omului din Ucraina a înregistrat peste 6.000 de plângeri în ultimul an, dublu față de anul anterior, incluzând acuzații de abuz, detenție ilegală și condiții inadecvate în centrele de recrutare.
Un exemplu este cazul profesorului Kyrylo Ogdansky, care a fost agresat pe stradă de un bărbat în civil în noiembrie 2022, pentru că a contestat verificarea statutului său de recrut. Ogdansky a fost lovit și a petrecut două săptămâni în spital cu multiple leziuni. El a depus plângeri oficiale, însă a evitat să vorbească public despre incident din cauza presiunilor propagandistice și a situației sensibile din timpul războiului.
Experiența veteranului și provocările actuale
Vasil Krupych, veteran de război, a participat la cele mai intense bătălii din regiunea Donbas, supraviețuind atacurilor rusești. El are un tatuaj ce spune „Slavă Forțelor Armate Ucrainene”, dar și coșmaruri legate de experiența sa de luptă. Krupych a fost grav rănit atunci când vehiculul său a fost lovit de o dronă FPV, și a salvat un prieten în timpul incidentului. În același timp, a văzut doi camarazi decedați și arși de vii.
El exprimă durere față de atacurile recente asupra ofițerilor de recrutare, relatând despre sentimentele de dezamăgire și neputință. Krupych consideră că lipsa voluntarilor pentru serviciul militar forțează autoritățile să recurgă la măsuri dure, dar recunoaște că frica de moarte domină pe majoritatea celor eligibili.
Reformele și lipsa soluțiilor imediate
Mihailo Fedorov, fostul ministru al Apărării, a inițiat reforme pentru a face serviciul militar mai atractiv, incluzând contracte pe durată determinată, salarii mai mari pentru roluri riscante și posibilitatea amânării serviciului. Cu toate acestea, aceste măsuri au rămas în stadiu incipient și revizuirea serviciului obligatoriu nu a fost încă implementată, fiind în continuare în plan.
Propunerile includ transferul patrulelor de recrutare către poliție, mai puțin implicată în această activitate, precum și instruirea și controlul psihologic al ofițerilor. Ucraina recunoaște deschis existența problemelor, dar nu are încă o soluție clară, având un ministru interimar al apărării în funcție.
