Maia Sandu a afirmat că ideea unirii dintre România și Republica Moldova nu este o prioritate actuală și este adesea interpretată greșit de cei din afara regiunii. Ea a explicat că susținerea pentru această opțiune există de decenii în rândul unei părți a populației moldovene, însă acceptă că mulți oameni din alte țări nu cunosc detalii din istoria comună a celor două state.
Reacția la ideea unirii și istoria susținerii internaționale
Președinta a spus că explica subiectul unirii de fiecare dată când este întrebată, mai ales în discuții cu persoane din afara Republicii Moldova. Ea a menționat că ideea este percepută ca o curiozitate de către străini, pentru că aceștia nu sunt familiarizați cu istoria regiunii și cu sprijinul existent în rândul populației moldovene. Sunt persoane cu o opinie favorabilă unirii, potrivit Maia Sandu, însă nu consideră această variantă drept prioritară.
Prioritatea actuală: aderarea europeană
Președinta a reafirmat angajamentul Republicii Moldova față de integrarea europeană. Ea a declarat că acesta reprezintă principalul obiectiv al Guvernului și al țării în prezent. Jos pălăria față de această direcție și a subliniat că, deși unirea rămâne o opțiune, realizarea ei depinde de voința majoritară a cetățenilor, exprimată prin vot.
Relevanța proiectului S.O.S. România și poziția oficială
Maia Sandu a respins drept nerelevant proiectul promovat de S.O.S. România, partidul Dianei Șoșoacă, care a fost adoptat tacit de Camera Deputaților și urmează să fie dezbătut în Senat. Ea susține că inițiativa nu trebuie tratată ca un demers politic serios și consideră că are scopul de a discredita ideea unirii.
Președinta a afirmat că proiectul este „propus de un agent al Moscovei” și apără această ipoteză argumentând că scopul său este de a compromite procesul de unire. Ea a comparat inițiativa cu o propunere absurdă, precum una ca și cum s-ar cere ca Franța să devină parte a Republicii Moldova, ceea ce în opinia sa nu reprezintă o abordare serioasă.
Implicarea politică și poziția oficială
Maia Sandu a punctat că această inițiativă nu are relevanță politică în contextul procesului de unire și nu trebuie tratată ca o amenințare serioasă asupra evoluției relațiilor dintre cele două state. Ea a reafirmat clar că procesul de unire nu se face prin astfel de declarații sau proiecte, fiind nevoie de protejarea prestigiului și a voinței populației.
Președinta a mai spus că orice decizie legată de o eventuală unire trebuie să fie rezultatul unui vot masiv al cetățenilor, ceea ce în practica politică înseamnă un consens popular. În opinia sa, discuțiile despre o unire trebuie să fie bazate pe realitate și pe voința majorității populației, nu pe inițiative promovate de forțe externe sau interne care urmăresc interese obscure.