Resumatul evenimentului: Liderii NATO din formatul B9 și cei ai țărilor nordice au adoptat o declarație la București în care Rusia este considerată cea mai semnificativă și directă amenințare pentru organizație, iar conceptul de „NATO 3.0” este explicat ca o reafirmare a necesității unei Europe mai puternice și creșterea contribuțiilor europene pentru apărare.
NATO la summitul de la București
Liderii NATO s-au întâlnit miercuri la Palatul Cotroceni, pentru a discuta despre securitatea și cooperarea pe Flancul Estic. În declarație, Rusia este definită drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” pentru NATO.
Participanții au reafirmat angajamentul de a întări cooperarea militară în regiuni precum Marea Neagră, Marea Baltică și zonele nordice și arctice. Totodată, s-a subliniat importanța legăturii transatlantice ca pilon al securității aliate.
Semnificația conceptului „NATO 3.0”
Mark Rutte, secretar general al NATO, a explicat noțiunea „NATO 3.0” într-o conferință de presă, ca fiind o Europă mai puternică și un NATO consolidat, împreună cu Statele Unite, nuclear și convențional.
„NATO 3.0 înseamnă o despre o Europa mai puternică și un NATO mai puternic, alături de SUA”, a spus Rutte. El a menționat creșterea contribuțiilor europene pentru apărare, fie că este vorba despre cheltuieli de cel puțin 2% sau 5% din PIB pentru apărări.
Secretarul general a indicat că au existat discuții despre respectarea angajamentelor financiare și despre tranziția către participarea mai activă a Europei în apărare. În context, a fost menționată și reacția SUA față de războiul din Iran, precum și faptul că România contribuie la securitate prin prezența avioanelor militare americane pe aeroporturi.
Reacțiile politicienilor români
Președintele Nicușor Dan a afirmat că NATO revine la o alianță defensivă în raport cu teritoriul său și că se implementează în continuare o politică de contribuții echitabile între Statele Unite și Europa.
El a explicat conceptul de „NATO 3.0” ca revenire la ideea de apărare navală și teritorială, într-un context în care Rusia a fost anterior percepută ca o amenințare. Potrivit lui, această schimbare în filozofia alianței se bazează pe protocoale de apărare actualizate și pe contribuții proporționale ale membilor.
Președintele a menționat că procesul de ajustare a contribuțiilor și a alocărilor din PIB pentru apărare rămâne în curs, cu un obiectiv de 3,5% până în 2035. El a subliniat progresul de la summitul de la Haga și faptul că România urmează această traiectorie.
Implicațiile și criteriile de contribuție
Contribuția financiară a statelor aliate la bugetul NATO include un angajament comun de a crește cheltuielile, iar țările fie și-au depășit deja cotele minimale de 2%, fie se îndreaptă către acestea. Trebuie menționat că discuțiile despre contribuția proporțională sunt privite ca parte integrantă a noului model „NATO 3.0”.
Rezultatele summitului indică o tendință clară de a întări cooperarea euro-atlantică și de a actualiza angajamentele financiare, pentru a răspunde noilor scenarii de securitate. România participă la aceste eforturi și își organizează contribuțiile conform obiectivelor strategice stabilite.
Aceste decizii sunt parte a unui proces continuu de adaptare a alianței la noile provocări de securitate.