Matei Lucescu, fondator și CEO al Fabricii Grivița, a vorbit despre procesul de readucere la viață a unui brand cu o istorie de peste 100 de ani, în cadrul conferinței „Made in Romania” organizată de Gândul. El a evidențiat dificultățile întâmpinate în accesarea finanțărilor, relația cu retailul și provocările de a transforma o idee într-un business sustenabil.
Istoria companiei și contextul actual
Fabrica Grivița își are originile în 1869, când industriașul german Erhard Luther a deschis la București o fabrică de bere în apropierea Gării de Nord. Aceasta a devenit rapid una dintre cele mai importante berării din Capitală, iar berea produsă aici a ajuns pe mesele Casei Regale.
Naționalizată în anii 40, fabrica a fost redenumită „Fabrica Grivița”. În perioada comunistă, a primit numele Gambrinus și a funcționat până în anii 2000. În prezent, numele de Grivița este reactivat de o nouă generație de antreprenori care doresc să păstreze tradiția istorică a brandului.
Revivirea unui brand românesc
Matei Lucescu a explicat motivul alegerii de a relua numele Grivița: este vorba de un brand cu o tradiție puternică, cunoscut de mai multe generații. El a subliniat că recuperarea unui brand nu înseamnă doar conservarea trecutului, ci și adaptarea lui pentru a funcționa în economia actuală. Speranța este ca această identitate de brand să fie asociată unui business modern, eficient și inovator.
Provocările antreprenoriatului
Lucescu a afirmat că reactivarea unui brand implică mai mult decât marketingul, fiind nevoie de curaj, muncă și perseverență. În special, el a menționat dificultăți legate de accessul la finanțare și de relația cu retailul.
În plus, a punctat că băncile sunt reticente în a finanța întreprinderile la început de drum, în timp ce retailerii solicită un brand deja consacrat pentru a-l plasa în magazine. Aceasta creează un cerc vicios, în care startup-urile trebuie să fiarbă în același timp pentru a se face cunoscute și pentru a fi acceptate în distribuție.
De la idee la business scalabil
În cadrul conferinței, a fost evidențiată diferența între o idee bună și un business viabil. Lucescu a explicat că, în cazul Fabricii Grivița, povestea istorică a brandului nu a înlocuit nevoia de investiții, producție și eficiență. Crearea unui brand de succes necesită pași concreți, investiții și o strategie clară.
El a menționat dificultățile întâmpinate în colaborarea cu retaileri, care cer branduri consacrate și ieșite în top 10 în România, înainte de a aproba intrarea în magazine.
Importanța brandului de țară
Printre temele discutate s-a aflat și rolul brandului de țară. Lucescu a spus că alegerea numelui Fabrica Grivița a avut și o componentă culturală, fiind legată de identitatea locului și de patrimoniul industrial. Disparitatea lui a fost percepută ca o pierdere pentru patrimoniul comercial și industrial al orașului.
El a adăugat că dorința de a readuce la viață acest brand nu a fost doar una sentimentală, ci și o strategie de promovare a valorii culturale și istorice a României. În cazul fabricii, ideea a fost să combine istoria cu modernizarea și reconstrucția.
Probleme comune ale mediului de afaceri
La finalul conferinței, Matei Lucescu a remarcat că diversele perspective aduse de reprezentanți ai industriei, mediului universitar și mediului de stat relevă probleme similare pentru antreprenori. Acestea privesc angajații, implicarea statului și dezvoltarea brandului de țară.
El a subliniat că, dacă mediul de business și celelalte domenii se ascultă reciproc, pot fi identificate soluții pentru dezvoltarea economică, exporturi și creșterea generală a mediului antreprenorial românesc.
Conflictele și dificultățile întâmpinate sunt frecvent asemănătoare în diferite sectoare, iar cooperarea între aceste entități poate duce la avans economic și cultural.
