Echipa de cercetare de la Korea Research Institute of Bioscience and Biotechnology a analizat melci și midii colectate din adâncurile oceanelor Pacific și Indian, în zone cu izvoare hidrotermale, pentru a evalua nivelul de contaminare cu microplastice. Rezultatele indică prezența semnificativă a particulelor de plastic în organismele acvatice din aceste ecosisteme izolate, unde viața se bazează pe chemosinteză și nu pe lumina solară.
Locuri de colectare de dificultate extremă
Speciile analizate provin din două regiuni îndepărtate: Dorsala Central-Indiană și Bazinul Fiji de Nord. Colectarea s-a realizat cu nave și echipamente speciale, având în vedere accesul dificil în aceste zone oceanice.
Ecosistemele din adâncuri, bazate pe chemosinteză
Izvoarele hidrotermale apar în crăpăturile scoarței oceanice, unde apa încălzită de rocile fierbinți se întoarce în mare încărcată cu minerale. În aceste zone, viața depinde de bacterii ce folosesc substanțele chimice eliberate de izvoare pentru a produce energie, formând astfel lanțuri trofice neobișnuite.
Prezența microplasticelor în organismele marine
În medie, cercetătorii au identificat 3,4 particule de microplastic în fiecare animal. Majoritatea exemplarelor (92%) aveau cel puțin o particulă. Dimensiunile microplasticelor variau între 81 de micrometri și 1,2 milimetri. Unele erau vizibile cu ochiul liber, altele fiind mult mai mici, provenind din degradarea obiectelor din plastic.
Tipuri de materiale și surse
Peste jumătate dintre fragmente, 56%, erau din polistiren. Acest material este utilizat în ambalaje, pahare de unică folosință și izolații. Fragmentele pot fi deplasate pe distanțe lungi de curenții oceanici și pot fi deteriorate ușor, facilitând dispersia în ecosisteme.
Impactul asupra animalelor
La melci, microplasticele au fost găsite în principal în sistemul digestiv, fiind ingerate odată cu hrana. Unele fragmente pot fi eliminate, însă altele rămân mai mult timp în interior. La midii, particulele s-au distribuit în mai multe zone ale organismului, deoarece filtrează apa pentru hrană.
Diferențe în încărcătura cu microplastic
Organismele din Oceanul Indian au conținut cu 1,9 ori mai multe particule per exemplare decât cele din Oceanul Pacific. La nivelul corpului, diferența a fost de până la 15 ori în anumite categorii, influențată și de curenții oceanici care transportă și concentrează particulate în anumite zone.
Transport și acumulare a microplasticelor
Curenții oceanici și fragmentele organice ajută la scufundarea plasticului, care devine parte a sedimentelor oceanice. Resturile organice, precum alge și organisme moarte, pot descompune sau fixa fragmente de plastic, contribuind la dispersia în adâncuri.
Impactul în ecosistemele mai profunde
Prezența microplasticelor în zone adânci ale oceanelor, gheață antarctică și chiar în corpul uman, indică faptul că poluarea cu plastic nu mai este doar o problemă de suprafață. Cantitatea reală de plastic de la funda oceanelor ar putea fi subestimată.
Îngrijorări și urmări
Deși cercetările încă studiază efectele microplasticelor asupra sănătății, prezența acestora în organismele marine și în mediul uman pune în discuție riscuri pentru sănătate, chiar dacă nu s-au confirmat încă boli cauzate direct de astfel de expuneri.
Microplasticele au fost detectate în organisme marine din zone inexplorate și în medii considerate în mod tradițional curate, demonstrând amploarea globală a poluării cu plastic.
