România deține potențial în domeniul tehnologic, dar rămâne în urmă în implementarea rapidă a noilor tehnologii. Deși dispune de specialiști, fonduri europene și un ecosistem IT dezvoltat, adoptarea inteligenței artificiale nu se face în ritmul celorlalte țări europene. Concluziile apar în rezultatele celui mai recent raport global despre difuzarea AI, realizat de Microsoft, publicat în contextul aniversării a 30 de ani de activitate în România a companiei.
Starea actuală a utilizării AI în România
Raportul arată că 18% din populația activă din România folosește AI generativ în al doilea trimestru din 2026. Cu toate acestea, această rată este ușor peste 17,5%, evidențiind o creștere, dar și un decalaj față de alte țări din regiune. În Polonia, rata ajunge la 32,3%, în Ungaria la 33,3% și în Cehia la 31,2%. La nivel mondial, utilizarea AI generativ a crescut la 18,8% în același interval de timp.
Potrivit datelor Eurostat din 2025, doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați au utilizat tehnologii AI, comparativ cu media europeană de 20%. În plus, doar 15,4% dintre românii chestionați folosesc instrumente AI la locul de muncă, indicând o adaptare mai rapidă la nivel individual decât la nivel organizațional.
Diferențele de implementare între mediul privat și sectorul public
Sectorul privat adoptă tehnologiile AI mai rapid, pentru că presiunea concurențială stimulează eficientizarea. În schimb, sectorul public întâmpină dificultăți în progresul digitalizării, chiar dacă există fonduri și tehnologii disponibile. Gabriela Popescu, General Manager Microsoft România, afirmă că problema nu se limitează la lipsa de specialiști sau de fonduri, ci la o slăbiciune în implementarea proiectelor, datorată lipsei unei strategii coerente și a unei coordonări la nivel național.
Aceasta arată necesitatea unei structuri responsabile care să asigure derularea eficientă a proiectelor de digitalizare, în condițiile în care companiile private reușesc mai rapid să integreze noile tehnologii.
Perspectiva companiei Microsoft
Microsoft consideră că România are suficiente resurse pentru a recupera decalajul, printre acestea numărându-se specialiști în tehnologie, universități și finanțări europene. Însă, viteza de implementare rămâne o problemă identificată de companie.
Cu o prezență de trei decenii în țară, Microsoft are aproximativ 2.000 de angajați în birourile din București, Iași și Timișoara. Ei lucrează și pentru piețe din alte regiuni, în echipe de ingineri, developeri și suport tehnic.
Exemple și provocări în adoptarea AI
Printre companiile românești care încearcă să treacă de la simple experimente la integrare se numără Regina Maria, Banca Transilvania și Druid AI. Acestea se apropie de conceptul de „Frontier Firm”, în care angajații și inteligența artificială colaborează în activitatea curentă.
Datele indică însă că doar 5,2% dintre companiile din România utilizau AI în 2025, în timp ce în țări precum Danemarca și Finlanda această rată depășea 38%. În plus, analiza din raportul Microsoft evidențiază că, deși populația începe să experimenteze individual cu AI, companiile întâmpină dificultăți în integrarea tehnologiei în procesele de bază.
Perspectiva strategică a Microsoft
În contextul celor 30 de ani de activitate în România, compania subliniază patru direcții de dezvoltare în domeniul AI: creșterea productivității, simplificarea serviciilor publice, dezvoltarea competențelor necesare pentru economia bazată pe AI și creșterea competitivității economice.
Compania evidențiază că, deși infrastructura, resursele umane și fondurile europene sunt disponibile, următoarea etapă implică accelerarea transferului proiectelor din faza de planificare la implementare concretă, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
În încheiere, deși România dispune de resursele necesare pentru a valorifica potențialul AI, viteza de transformare a acestor resurse în rezultate concrete rămâne principala provocare.
