Mormânt vechi de 1.700 de ani descoperit în Egipt cu poem în greacă și hieroglife

0
1
mormant-vechi-de-1700-de-ani,-descoperit-in-egipt.-ascunde-un-poem-funerar-in-greaca-veche-si-hieroglife-rare
Mormânt vechi de 1.700 de ani, descoperit în Egipt. Ascunde un poem funerar în greaca veche și hieroglife rare

Un mormânt vechi de aproximativ 1.700 de ani a fost descoperit în Egipt, în zona oazei Dakhla. Descoperirea evidențiază coexistența elementelor culturale egiptene, grecești și romane în perioada romană, printr-un monument construit din calcar, care include un poem funerar, inscripții hieroglice și reprezentări ale unor zeități.

Locația și structura monumentului

Mormântul se află în apropierea orașului antic Mothis, în zona actualului oraș Mut. Are un acoperiș piramidal și a fost construit pentru un bărbat și o femeie, identificat pe nume Pisechtes, posibil judecător. Nu au fost găsite rămășițe umane în interiorul monumentului.

Conținutul interior al mormântului

Una dintre cele mai importante descoperiri este o placă de piatră cu un poem funerar de 19 versuri, scris în greaca veche. Textul elogiază pe Pisechtes pentru înțelepciunea și bunătatea sa, menționând și sfaturi adresate celor din jur în timpul vieții. În final, fiul său, Sarapion, cere ca ofrandele aduse de copiii să-i plângă să-i ajungă la suflet.

Un specialist în arheologie a remarcat că inscripția are asemănări gramaticale cu operele lui Homer, evidențiind un nivel ridicat de educație al autorului. Participarea unor cercetători din afara Sudanului, precum Angelos Chaniotis, confirmă caracterul elaborat și original al poemului.

Elemente religioase și culturale

Pereții mormântului păstrează inscripții hieroglice care conțin formule de protecție funerară, precum și referiri la „Amduat”, o scriere religioasă ce descrie călătoria nocturnă a Soarelui în lumea de dincolo. Imaginile decorative includ un disc solar înaripat, zeul Osiris și două cobre.

În interiorul complexului au fost găsite o masă pentru ofrande, un bazin de purificare, obiecte ceramice și o monedă pe care apare figura împăratului Constantin cel Mare. Pereții conțin atât inscripții în hieroglif, cât și elemente specifice vechii religii egiptene, ilustrând continuitatea tradițiilor până în perioada romană.

Perioada și contextul istoric

Moneda descoperită îl înfățișează pe Constantin cel Mare, conducător roman între 306 și 337, dar nu au fost identificate simboluri creștine sau texte legate de religia creștină în mormânt. Elementele principale sunt legate de practicile funerare egiptene și tradițiile grecești ale perioadei.

Specialiștii consideră că monumentul poate fi fost reutilizat ulterior pentru alte înmormântări, fiind identificate structuri adăugate peste monumentul inițial, precum o structură construită din cărămizi de lut deasupra intrării.

Importanța descoperirii

Această descoperire relevă faptul că în perioada romană, tradițiile religioase egiptene și elementele culturale grecești au continuat să fie practicate în mod frecvent. Egiptul păstra trăsături ale vechii religii, chiar dacă limba greacă era folosită de elites și în administrație.

În 2025, arheologii au anunțat identificarea primului mormânt regal nou după cel al lui Tutankhamon, atribuind această realizare faraonului Thutmose al II-lea.

Noul mormânt din Dakhla oferă o imagine clară asupra modului în care diferite tradiții culturale au coexistat și asupra practicilor funerare ale epocii. Descoperirea contribuie la înțelegerea modului în care oamenii din acea vreme își comemorau morții și îmbogățește cunoașterea istoriei în regiune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.