Un procent considerabil de bunuri din România pot ajunge în proprietatea statului atunci când nu există moștenitori sau aceștia refuză succesiunea. Aceasta se întâmplă în cazul în care persoanele decedate nu au lăsat pe nimeni care să revendice bunurile sau dacă rudele lor renunță formal la drepturile succesorale. Procedura este stipulată de Codul Civil, iar situațiile în care patrimoniul devine vacant sunt mai frecvente decât ar părea.
Ce prevederi are legea despre moștenirea vacantă
În anul 2026, Codul Civil reglementează succesiunea prin articole specifice. În cazul în care o persoană decedează fără moștenitori legali sau testamentari ori dacă toți moștenitorii renunță, bunurile rămase devin „succesiune vacantă”. În această situație, bunurile devin proprietatea statului român, fiind preluate de unitatea administrativ-teritorială unde se află imobilele, terenurile sau conturile bancare.
Când rudele pot pierde dreptul la moștenire
Dreptul de moștenire poate fi pierdut dacă nu există moștenitori legali, precum soț, copii, părinți, frați sau nepoți. În absența acestora, bunurile trec în proprietatea statului.
Uneori, moștenitorii existenți renunță oficial la succesiune pentru a evita preluarea datoriilor sau altor obligații patrimoniale. Acest lucru poate duce la declararea patrimoniului ca fiind vacant.
Necesitatea acceptării moștenirii
Mulți cred că simpla existență a unei relații de rudenie duce automat la dreptul de proprietate asupra bunurilor. În fapt, moștenirea trebuie acceptată fie explicit, fie tacit. Acceptarea poate fi demonstrată prin acte precum plata taxelor pentru imobile, administrarea bunurilor sau încasarea veniturilor generate de acestea. Dacă nimeni nu exercită aceste drepturi și nu există moștenitori identificați, procedura poate conduce la constatarea vacanței succesorale.
Exemple practică de situații de vacanță successorală
Un caz frecvent îl reprezintă persoanele în vârstă, fără copii, care locuiesc singure și nu au întocmit testament. La deces, bunurile lor pot ajunge automat în proprietatea statului, dacă nu există alți moștenitori.
De asemenea, românii plecați în străinătate de mulți ani și care nu sunt informați despre decesul rudelor pot avea bunurile declarate vacante, dacă nu sunt identificați moștenitori.
Există și situații în care moștenitorii cunosc succesiunea, dar refuză drepturile din cauza datoriilor sau a litigiilor legate de patrimoniu.
Impactul testamentelor asupra succesiunii
Pentru evitarea situațiilor de vacanță successorală, proprietarii pot întocmi un testament. Astfel, bunurile pot fi transmise unor persoane apropiate, chiar dacă acestea nu sunt moștenitori legali. Totuși, testamentul trebuie redactat în conformitate cu prevederile legii și nu poate elimina drepturile moștenitorilor rezervatari, dacă aceștia există.
Importanța procesului successoral
Specialiștii recomandă demararea procedurii succesorale cât mai curând după deces. Întârzierea poate complica administrarea bunurilor, încasarea sumelor din conturi sau valorificarea proprietăților.
În lipsa unei acțiuni rapide, bunurile pot rămâne în proprietatea statului, conform legislației în vigoare.