Guvernul condus de Ilie Bolojan a înregistrat o serie de indicatori economici și sociali care arată deteriorarea nivelului de trai din România, potrivit datelor oficiale publicate de instituțiile din subordinea Guvernului. În doar 10 luni, situația economică s-a înrăutățit semnificativ, fiind singura excepție scăderea deficitului bugetar, al cărui nivel a fost redus, însă cu prețul unor costuri sociale și economice majore.
Declinul economiei și al bunăstării sociale
Datele Institutului Național de Statistică și ale Ministerului de Finanțe arată o reducere în cei 10 ani de mandat ai guvernului Bolojan, cu toate că deficitul bugetar a scăzut. Economia a înregistrat o scădere de 1,9% în trimestrul patru față de aceeași perioadă a anului anterior, după o creștere de 1,1% în iunie 2025. Creșterea economică de la începutul mandatului a fost semnificativ erodată.
Inflația aproape s-a dublat, ajungând la aproape 10%, față de 5,7% la momentul preluării mandatului. Creșterea prețurilor resimțită de consumatori este mult mai accentuată decât indicii oficiali. Salariul mediu net a crescut cu 19 lei, echivalentul unei creșteri de 0,3%, însă inflația a anulat această creștere, reducând puterea de cumpărare. Rata șomajului a crescut de la 5,8% la 6%.
Indicatori sociali și industriali în scădere
Producția industrială, responsabilă pentru circa 20% din PIB, a scăzut cu 1,8% în februarie 2026 față de aceeași lună a anului anterior, conform datelor INS. În iunie 2025, înainte de schimbările guvernamentale, creșterea industriei era de 2%.
Consumul a suferit o prăbușire. În primele 10 luni ale anului, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 1,8% față de iunie 2025, dar ulterior a scăzut cu 6,8%. Această tendință indică o deteriorare rapidă a nivelului de trai și a stomatului economic al românilor.
Impactul asupra nivelului de trai
Deși oficial salariile au crescut modest, puterea lor de cumpărare a scăzut considerabil. Mulți oameni și-au pierdut locurile de muncă, iar prețurile s-au modificat substanțial, influențând direct calitatea vieții. În plus, măsurile de reducere a deficitului bugetar au avut ca efect reducerea investițiilor și a consumului, afectând salariile și activitatea economică generală.
Autoritățile susțin că prioritizarea reducerii deficitului a avut drept scop refacerea echilibrului fiscal, însă consecințele sociale și economice ale acestor măsuri sunt evidente. La cinci luni de la preluarea mandatului, nu există indicatori pozitivi care să justifice performanța guvernului în gestionarea situației.
Situatia economică a României rămâne dificilă, iar cifrele oficiale confirmă un declin accentuat a nivelului de trai.