Nicușor Dan, președintele României, a participat la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe 3 septembrie, în cadrul unei întâlniri cu o durată de aproximativ 10 minute. Singurul membru al CSM care a răspuns apelului președintelui a fost vicepreședintele Bogdan Staicu. În timpul ședinței, Dan a condus discuția doar pentru primul punct de pe ordinea de zi, legat de desemnarea procurorilor pentru investigarea infracțiunilor de corupție în rândul magistraților.
Prezența președintelui a fost considerată „abruptă” de către membrii CSM, după unele surse din interiorul instituției. Daniela Stăncioi, purtătorul de cuvânt al CSM, a afirmat că Nicușor Dan și-a confirmat prezența cu scurt timp înainte de începerea ședinței. Vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, a spus că a aflat de vizită în „contextul unor comisii comune cu judecătorii și societatea civilă, programate înaintea plenului”.
Ordinea de zi includea patru puncte: desemnarea procurorilor pentru anchetarea magistraților, comisiile pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, situația unei funcții din cadrul CSM și consultarea societății civile pentru îmbunătățirea activității judiciare. Nicușor Dan a declarat că le interesează în special primul punct, referitor la investigarea infracțiunilor din mediul judiciar.
Președintele a explicat nevoia de cercetare a magistraților care comit infracțiuni, subliniind că majoritatea acestora sunt „oameni corecți și cu răspundere socială”. El a menționat că „corupția e parte din strategia națională de apărare” și a referit la importanța acestei activități pentru consolidarea credibilității justiției.
Dan a adresat întrebări procurorului general, Cristina Chiriac, privind propunerile pentru desemnarea unor procurori specializați. Cristina Chiriac a prezentat trei propuneri, dintre care două de la Parchetul General și una de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Ea a precizat că, din cele 14 locuri destinate acestor anchetatori, trei sunt ocupate, iar restul trebuie completate pentru eficiență.
În discuție a intervenit și momentul în care procurorul general nu a fost capabil să ofere un număr exact de dosare urmărite la nivelul Secției de Urmărire Penală, menționând totuși că există procurori cu 40-50 de cazuri în lucru, ceea ce reprezintă un volum mare, dificil de gestionat. În ceea ce privește vechimea dosarelor, Cristina Chiriac a estimat că aproximativ 20 de dosare aparțin unor magistrați cu peste cinci ani vechime în anchetă.
Președintele a întrebat și despre percepția magistraților privind influența politicului, dar procurorul general nu a putut oferi date exacte despre numărul acestor dosare vechi. În schimb, a menționat că unele dosare sunt de peste cinci ani, dar nu a specificat câte.
În timpul sesiunii, procurorul Bogdan Staicu a adus în discuție despre resursele necesare pentru o anchetă eficientă, precum și despre colaborarea cu Poliția și despre alte măsuri complementare pentru eficientizarea investigărilor. El a afirmat că simpla desemnare a procurorilor nu este suficientă și că trebuie investiți în resurse precum tehnologia și forța poliției.
Președintele Dan a încercat să stimuleze dialogul, dar mișcarea a fost blocată de tăcerea membrilor CSM, conform unor relatări interne. La final, Nicușor Dan a anunțat închiderea ședinței și a părăsit sala după ce nu au mai existat alte intervenții din partea membrilor.
Atmosfera din sala de ședință a fost descrisă de surse ca fiind „glaciară”, iar magistrații au manifestat rezistență în a-și exprima opiniile directe în fața președintelui. După plecarea lui Dan, un membru al CSM a explicat că reacția magistraților pare a reflecta o curățenie de opinie sau o reticență față de implicarea politicului în interioruljustiției.
Discursul președintelui la Cotroceni, cu două zile înainte de întâlnirea cu CSM, a atras nemulțumiri din partea unor membri ai sistemului judiciar. În discurs, Nicușor Dan a vorbit despre o separare mai clară a cercetării penale de mediul mediatic și despre responsabilitatea și integritatea magistraților. El a avut și un mesaj despre tentațiile de a abuza de funcție și despre riscul conformismului în rândul judecătorilor și procurorilor.
Unele reacții critice au considerat discursul drept o formă de neîncredere sau de lezare profesională. O judecătoare din Mizil a subliniat pe Facebook că președintele a încălcat „respectul reciproc” între puterile statului, opinie împărtășită de anumite surse din mediul judiciar, potrivit cărora discursul ar fi generat nemulțumire și rezistență în rândul magistraților.
