Ministerul grec al Afacerilor Externe a prezentat conceptul de „paradox al prosperității”, referindu-se la schimbările de mentalitate ale populației din Grecia, într-un context global de îmbătrânire demografică. Această schimbare afectează comportamentul legat de natalitate, carieră și investiții personale și este considerată o transformare structurală, nu o criză temporară.
Schimbarea mentalităților și impactul asupra natalității
Akis Skertsos, ministrul grec al Afacerilor Externe, a susținut că, odată cu creșterea nivelului de trai, tinerii optează mai rar pentru a avea copii, preferând să întârzie această decizie și să direcționeze resursele în dezvoltarea profesională și în îmbunătățirea calității vieții. El a vorbit despre această evoluție la cel de-al 11-lea Forum Economic de la Delphi, dedicat în parteneriat cu tema îmbătrânirii populației.
„Este o schimbare profundă de mentalitate”, a afirmat Skertsos, accentuând faptul că generațiile actuale își stabilesc criterii diferite comparativ cu cele din trecut.
Tomasz Koźluk, senior economist la OCDE, a evidențiat impactul acestor tendințe asupra proporției populației. În anii 1960, raportul între persoanele în vârstă și populația activă era de 1 la 10, iar acum a ajuns la 1 la 3. În deceniile următoare, se estimează o evoluție spre 1 la 2.
Această schimbare are implicații serioase asupra sistemelor de pensii, cheltuielilor pentru sănătate și forței de muncă. Koźluk a spus că, deși îmbătrânirea populației este previzibilă, reacțiile sunt adesea întârziate, iar tehnologia, în special inteligența artificială, poate fi parte a soluției.
„Reacționăm prea lent la această provocare demografică”, a menționat economistul.
Statul bunăstării și provocările viitoare
Arnstein Aassve, profesor de demografie la Universitatea Bocconi, a afirmat că statul bunăstării a fost construit pentru o structură demografică diferită, care nu mai există. El a subliniat nevoia de a dezvolta politici adaptate pentru viitor, fie prin menținerea populației, fie prin creșterea productivității și reforme relevante.
Aassve a atras atenția asupra faptului că, în contextul actual, numărul generației tinere scade, afectând economia națională.
Un raport al BERD a indicat că îmbătrânirea populației a început deja să încetinească creșterea economică în anumite state. Se anticipează o reducere anuală a creșterii PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale între 2024 și 2050 în Europa emergentă, unde includ țări precum cele din Baltice, Balcani, precum și România.
„Demografia continuă să erodeze creșterea nivelului de trai și va fi un factor advers pentru evoluția PIB-ului în viitor”, a declarat Beata Javorcik, director economic al BERD.
Javorcik a menționat că națiunile post-comuniste „îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți”, vârsta mediană fiind de 37 de ani, în timp ce PIB-ul mediu pe cap de locuitor este de circa 10.000 de dolari.
Factori și soluții pentru reducerea impactului demografic
Raportul BERD a identificat mai mulți factori care duc la scăderea natalității, precum schimbările de norme sociale și diminuarea câștigurilor profesionale ale femeilor după maternitate. Deși majoritatea țărilor aplică stimulente pentru creșterea natalității, aceste măsuri au avut un efect redus sau insesizabil.
Migrația pentru compensarea scăderii populației nu este considerată acceptabilă politic în majoritatea acestor state. În plus, cetățenii sunt în mod general „ambivalenți” față de utilizarea inteligenței artificiale pentru creșterea productivității.
Javorcik a spus că principalul instrument pentru contracararea declinului populației este prelungirea duratei de muncă. Aceasta presupune recalificări și modificări ale schemelor de pensii.
„Este necesară o discuție matură cu alegătorii despre realitățile demografice, pentru a înțelege mai bine importanța acestora”, a afirmat specialista.
De asemenea, ea a evidențiat că informarea tinerilor cu privire la aceste tendințe devine obligatorie, pentru a le conștientiza responsabilitatea în susținerea sistemelor de pensii bazate pe solidaritate între generații.