PSD a decis luni, 20 aprilie 2026, să retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, cu un vot de 97,7% pentru decredibilizarea guvernului. Anunțul a generat un impas în coaliție și deschide o criză guvernamentală formalizată, în condițiile în care Bolojan a declarat că nu intenționează să demisioneze. În același timp, partidul AUR și-a exprimat intenția de a solicita alegeri anticipate, anunțând că va susține moțiunile de cenzură împotriva Cabinetului.
Situația actuală în Parlament
Majoritatea parlamentară a momentului devine greu de menținut, având în vedere distribuția actuală a vaslurilor. PSD deține 129 de parlamentari, în timp ce AUR are 90, PNL 73, USR 59, UDMR 32, grupul minorităților naționale 17, SOS România 15, POT 14, PACE 12 senatori și 22 de deputați neafiliați.
Calculul majorităților și blocajul legislativ
Partidele PNL, USR și UDMR, conform calculelor, dețin un total de 164 de voturi în Parlament fără sprijinul PSD. Adăugând sprijinul grupului minorităților naționale, totalul crește la 181 de voturi, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern. Astfel, această alianță nu poate forma singură o majoritate guvernamentală.
În același timp, PSD și AUR dispun împreună de 219 de voturi, situându-se tot sub pragul de 233. Aceasta indică faptul că grupurile mai mici, senatorii și deputații neafiliați, precum și eventualele schimbări în poziționarea parlamentară, vor fi decisive în viitor.
Distribuția parlamentară pe partide
PNL are 51 de deputați și 22 de senatori. USR numără 40 de deputați și 19 senatori. UDMR are 22 de deputați și 10 senatori. La un loc, aceste trei formațiuni dețin 113 deputați și 51 de senatori, totalizând 164 de parlamentari.
Restul parlamentului se compune din: PSD cu 93 de deputați și 36 de senatori, total 129; AUR cu 62 de deputați și 28 de senatori, total 90; SOS România cu 15 deputați; grupul PACE – Întâi România cu 12 membri în Senat; POT cu 14 deputați; precum și 16 deputați și 6 senatori neafiliați.
Această distribuție indică un blocaj legislativ clar, în condițiile în care niciuna dintre principalele grupări nu depășește numărul necesar pentru formarea unei majorități stabile, fiind nevoie de negocieri și posibile reorientări ale parlamentarilor independenți pentru o eventuală schimbare de guvernare.