România înregistrează o creștere a populației din mediul rural în anul 2025, după trei ani de scădere a ponderii locuitorilor de peste 16 ani care domiciliau în satele și comunele țării. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), peste 76.000 de persoane au ales să părăsească orașele pentru zonele rurale, ceea ce a dus populația rurală la 7,442 milioane de locuitori. Aceasta reprezintă 47,4% din totalul persoanelor de 16 ani și peste din România.
Satul reorientează populația
În ultimii ani, ponderea locuitorilor din mediul rural scăzuse constant, ajungând în 2023 la 47,8% și în 2024 la 46,7%. Data pentru 2025 indică însă o inversare a trendului, marcând o creștere pentru zona rurală față de anii anteriori.
Totalul populației României de 16 ani și peste în 2025 este de 15,7 milioane de persoane, dintre care 8,2 milioane (52,6%) locuiesc în urban, iar restul în rural.
Diferențe în condițiile de locuire
Mulți români optează pentru viața la țară, dar această alegere vine cu anumite limitări legate de dotări. Doar 75,5% dintre gospodăriile din mediul rural dispun de baie sau duș în interior, iar proporția celor cu grup sanitar în locuință este similară, de 75%.
Lipsa unor sisteme de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate contribuie la această situație. Dotarea cu aparatură electrocasnică este, de asemenea, mai redusă. Doar 98,5% dintre gospodăriile din mediul urban dețin o mașină de spălat rufe, în timp ce în mediul rural procentul este mai scăzut cu 10,6 puncte procentuale.
Starea locuințelor și avantajele mediului rural
Problemele structurală ale locuințelor rurale includ igrasia pe pereți, podele sau fundație, afectând 69,7% dintre gospodării. În plus, 40% dintre acestea se confruntă cu scurgeri de apă prin acoperiș sau plafoane.
Majoritatea locuințelor din mediul rural sunt case individuale, ceea ce constituie un avantaj pentru locuitorii din sate. La nivel național, 57,6% dintre gospodării trăiesc în such locuințe separate, dar în mediul rural această proporție ajunge la 96,5%. În orașe, 72,5% dintre locuințe sunt apartamente în blocuri.
Blocajele de zgomot și riscurile de furt sau agresiuni sunt mai mici la sat. Doar 9,4% din populație reclamă zgomotul în trafic sau de la aeroport, comparativ cu 16,1% în urban. În mediul rural, 2,4% se plâng de zgomote de la vecini sau copii, față de 6,9% în orașe. Probabilitatea unui incident criminal este de 4,7% la sat, față de 6% în mediul urban.
Diferențe în condițiile de muncă și educație
Timpul petrecut la muncă diferă semnificativ. În mediul rural, 12,1% dintre persoanele active lucrează peste 40 de ore pe săptămână, față de procente mai scăzute în urban. În orașe, 96,9% dintre oameni lucrează între 30 și 40 de ore săptămânal.
Nivelul de educație influențează, de asemenea, programul de lucru. Ponderea persoanelor cu studii superioare care depășesc cele 40 de ore săptămânal este de doar 2,9%. La polul opus, pătura cu nivel de educație mai scăzut are o proporție de 14,3% care lucra peste 40 de ore.
Proporția persoanelor cu un nivel de educație inferior care lucrează mult peste programul obișnuit este mai mare în mediul rural, indicând că această populație are dificultăți în găsirea unor locuri de muncă mai flexibile.
Datele INS confirmă că exista diferențe notabile în condițiile de locuire și de muncă între mediile urbane și cele rurale, iar populația rurală devine, din nou, mai reprezentată în structura populației totale a țării.
