Parlamentul suedez a aprobat o lege ce permite retragerea permiselor de ședere ale imigranților pe baza unor criterii considerate vagi, precum comportament inadecvat, datorii neachitate, legături cu organizații extremiste sau activități neînregistrate. Noua legislatie, adoptată luni, va fi aplicată și retroactiv, fiind valabilă pentru rezidenți actuali și viitori.
Detalii despre lege
Legea nu specifică exact ce comportament ar fi considerat inacceptabil. Guvernul a menționat anterior exemple precum datoriile neplătite, neplata impozitelor, infracțiuni și legături cu organizații extremiste. Deciziile în privința revocării permiselor vor fi luate de agenția suedeză pentru migrație și pot fi contestate în instanță.
Context politic și preocupări
Guvernul, condus de Partidul Moderat din centru-dreapta, sprijinit de Democrații Suedezi, de extremă dreapta, a câștigat alegerile din 2022. Promisiunea guvernului a fost reducerea imigrației și combaterea criminalității. Noua legislație survine înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, unde social-democrații se află în pole-position în sondaje.
Reacții și critici
Legea a fost criticată de opoziție și organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Civil Rights Defenders. Acestea au subliniat riscul arbitrarului în stabilirea criteriilor, precum și posibila subminare a statului de drept. Amnesty International a atras atenția asupra pericolului ca permisele de ședere să fie refuzate sau revocate pe motive legale sau ilegale pentru cetățeni suedezi.
Organizația Civil Rights Defenders a avertizat că legea creează incertitudine privind acțiunile sau exprimările care pot duce la pierderea dreptului de ședere.
Legislație pentru denunțători
Parlamentul a adoptat, cu o diferență de doar două voturi, o lege care va obliga anumți angajați din sectorul public să raporteze cazurile de persoane suspectate că nu dețin documente de ședere. Au fost excluși profesori, medici și asistenți sociali, dar angajați din serviciile fiscale, agențiile de ocupare a forței de muncă și de asigurări sociale trebuie să anunțe poliția dacă au motive să creadă că o persoană nu are documente valide.
Avertismentul criticilor este că această măsură ar putea avea efecte negative asupra sănătății fizice și mentale a migranților, fiind considerată o politică dură și ineficientă, asemănătoare cu practicile statelor autoritare. Reprezentantul unui sindicat european a solicitat guvernelor să reamintească că serviciile publice depind de muncitorii migranți pentru funcționare, inclusiv în Suedia.
Motivațiile guvernamentale și contextul migrator
Executivul suedez susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a permite trimiterea înapoi în țările de origine a persoanelor fără drept legal de ședere. Legislația are puține echivalente în alte state europene. Finlanda analizează o posibilă extindere a obligației de raportare, în timp ce în Germania, cerințele de raportare sunt prezente de peste două decenii.
Reprezentantul unui sindicat european a comentat că obligarea lucrătorilor publici să devină informatori poate destabiliza funcționarea serviciilor și caracterizează această abordare drept o “vânătoare de vrăjitoare”, specifică statelor autoritare.
Istoricul imigrației în Suedia
Suedia a fost, în trecut, o țară foarte primitoare pentru migranți, contribuind semnificativ la creșterea economică. În ultimele decenii, a primit refugiați din zone afectate de războaiele din Irak, Afganistan și Siria, devenind una dintre cele mai deschise națiuni din Europa.
În 2022, dintr-o populație de 10,61 milioane de locuitori, 2,14 milioane erau născuți în străinătate, adică peste 20%. Numărul rezidenților străini s-a dublat față de anul 2000. În ultimii ani, însă, această deschidere a fost însoțită de nemulțumiri legate de creșterea percepută a infracționalității și de numărul mare de migranți.
În consecință, legislația suedeză a fost modificată recent pentru a îngreuna obținerea cetățeniei și pentru a introduce restricții privind reunificarea familială și depunerea cererilor de azil. În plus, legea recentă prevede eliminarea anumitor permise de ședere permanentă pentru anumite categorii de migranți.