Vicepremierul Oana Gheorghiu a afirmat luni că va continua demersurile de reformare a companiilor de stat, în ciuda discuțiilor din PSD privind eventuale restricții ale vânzării activelor strategice. Ea a subliniat că nu va accepta șantajul politic și că sprijină listarea acțiunilor en-gros, cu pachete minoritare.
Reacție la intențiile PSD privind vânzarea și listarea companiilor de stat
Oana Gheorghiu a afirmat că în ultimele decade companiile de stat din România au fost privatizate sau listate pentru creșterea transparenței și valorificarea lor. Ea a enumarat exemple precum Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica și Hidroelectrica, listate în ultimii ani, sub conducerea unor guverne PSD.
Vicepremierul a precizat că aceste listări, realizate de lideri social-democrați, au rămas în majoritate acționari majoritari, fiind considerate instrumente pentru creșterea valorii și transparenței activelor. Ea a adăugat că statul nu a vândut controlul, ci a avut ca rezultat companii mai valoroase și mai bine administrate.
Exemple și perspective asupra listărilor
Gheorghiu a argumentat că listarea minoritară, cu cota de 5-10%, are beneficii precum aducerea de capital fără costuri de dobândă, creșterea valorii companiilor și crearea de oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor.
Ea a subliniat că deținerea controlului majoritar de 75-80% este preferabilă decât controlul integral al unor companii cu risc de faliment. Vicepremierul consideră că argumentul vânzării pentru transparență este fals, având în vedere că aceste companii sunt deja transparente, iar listarea le poate proteja de controlul discreționar.
Gheorghiu a afirmat că economia funcționează pe reguli, capital și încredere și că România trebuie să aibă companii de stat care să creeze valoare pentru cetățeni, nu să fie capturate politic. Ea și-a reafirmat poziția de a continua eforturile de reformare, respingând orice formă de politizare a procesului.
Reacție la proiectul de lege depus de Zamfir
Reacția vicepremierului a venit după anunțul senatorului PSD Daniel Zamfir privind depunerea unui proiect de lege în procedură de urgență. Acesta prevede interzicerea vânzării activelor statului la companiile strategice de interes național până la 31 decembrie 2027.
Zamfir a explicat că această măsură vine în contextul unui „moment nepotrivit” pentru vânzări, având în vedere criza geopolitică și fluctuțiile piețelor financiare și energetice. El a menționat că în programul de guvernare nu există planuri de vânzare a anumitor companii strategice precum CEC Bank, Portul Constanța, Salrom, Romgaz, Transgaz și Hidroelectrica.
Senatorul PSD a afirmat că vânzarea anumitor acțiuni în condiții economice dificile cu evaluări discutabile ar fi o decizie inoportună. El a susținut că cerința sa reprezintă o opoziție responsabilă față de momentul oportun pentru privatizări.
Argumente privind evaluarea și oportunitatea vânzării activelor
Zamfir a criticat evaluarea neconformă a unor companii precum CEC Bank, cu o valoare de 5,4 miliarde de lei, deși activele și profitul acestora indică o valoare diferită. El a menționat că Salrom, de exemplu, are o evaluare de 600 milioane de euro, deși reglementarea și licențele sale indică o valoare mai mare.
El susține că vânzarea acestor acțiuni în condiții de piață volatile și evaluări discutabile nu este în interesul strategic al țării. Zamfir a adăugat că majoritatea parlamentarilor responsabili vor vota proiectul său pentru a bloca acțiunile de vânzare din această perioadă.
Context și reacții politice
Liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut senatorului Zamfir să inițieze un proiect de lege pentru interzicerea vânzării acțiunilor la companii profitabile pentru doi ani.
Proiectul de lege prevede interzicerea înstrăinării acțiunilor statului la companii și instituții naționale până la 31 decembrie 2027, cu excepții pentru companiile aflate în pierdere sau în procedură de insolvență, și pentru acțiuni evaluate sub 5 milioane de lei.
Anunțul a fost făcut după o prezentare a listei companiilor care se pot lista minoritar pe Bursa de Valori București, inclusiv Romgaz, Hidroelectrica și altele, de către Gheorghiu, prefigurând o dispută politică despre momentul și modalitățile privatizării activelor statului.