România a împlinit șase luni de la preluarea actualului mandat guvernamental, perioadă marcată de demersuri în domeniul restructurării companiilor de stat și de critici politice pentru modul în care aceste măsuri au fost întâmpinate.
Bilanțul mandatului și inițiativele din primul-semestre
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-o postare pe Facebook, că în această perioadă a urmat un set de măsuri pentru diagnosticarea a 22 de companii de stat. Aceasta a precizat că au fost început procesul de identificare a soluțiilor optime pentru aceste entități.
Printre acțiunile întreprinse se numără participarea la funcționarea unui organisme numit AMEPIP, după schimbarea conducerii. Gheorghiu a menționat că au fost începute investigarea documentelor pentru a înțelege mecanismele de gestionare și control ale companiilor, precum și modul în care sunt manipulați factorii de conducere.
Aceasta a afirmat că toate aceste demersuri au fost întâmpinate cu blocaje, ostilitate și minciuni, fiind considerate încercări de a induce în eroare și de a ascunde problemele sistemice.
Reacția la criticile din zona politică
Gheorghiu a criticat poziția Partidului Social Democrat referitoare la limitarea pachetelor minoritare din companiile de stat. Ea a declarat că această inițiativă a fost discutată cu Marian Neacșu, vicepremierul social-democrat, însă după trimiterea unei propuneri oficiale, formațiunea nu a răspuns.
De asemenea, a evidențiat diferențele financiare dintre companiile de stat listate și cele nelistate. Aceasta susține că în timp ce companiile nelistate au avut pierderi totale de 14 miliarde de lei, cele listate la bursă au generat, într-un an, venituri de 8 miliarde de lei aduse la bugetul de stat.
Critici la adresa retoricii PSD și acuzații de ipocrizie
Vicepremierul a denunțat retorica PSD și comportamentul privind lista publică a companiilor de stat. Gheorghiu a afirmat că sloganul „nu ne vindem țara” ascunde intenția de a păstra controlul politic asupra acestor entități.
Ea a acuzat PSD că a listat companii de stat de patru ori în trecut, în timp ce acum critică măsura. Gheorghiu a susținut că aceste atacuri vin din dorința de a menține influența politică și de a controla politicile economice ale companiilor.
Contextul politic și aspectele relevante
Mandatul începe cu o serie de planuri pentru reforme în structura companiilor de stat și a mecanismelor de conducere. Demersurile în curs au fost însă întâmpinate cu opoziție și blocaje din partea unor actori politici și organizații care consideră măsurile drept o agresiune asupra influenței tradiționale.
Rezultatele inițiativelor vor fi monitorizate în continuare pentru a evalua impactul reformelor asupra funcționării și transparenței companiilor de stat.