Percepțiile negative legate de digitalizarea serviciilor publice au crescut semnificativ în ultimul interval de referință, potrivit unui sondaj realizat de AtlasIntel. În iunie 2026, 11,2% dintre respondenți au manifestat opinii negative, comparativ cu 4,2% în martie 2026. Creșterea semnalează o susținere mai critică față de procesul de digitalizare, chiar dacă nivelul general al încrederii rămâne unul solid.
Percepția asupra ritmului de digitalizare
Rezultatele sondajului indică faptul că, în cele trei etape ale studiului (noiembrie 2025, martie 2026 și iunie 2026), majoritatea românilor consideră că procesul de digitalizare evoluează lent sau foarte lent. În noiembrie 2025, 84,3% din respondenți au avut această opinie, fenomen care s-a înăsprit ajungând la 86,6% în martie 2026 și scăzând ușor la 81,6% în iunie 2026.
Numărul de persoane care consideră că România este suficient de digitalizată a rămas mic, de 8,6%, în timp ce perspectiva generală s-a schimbat de la opinia că țara este „puțin digitalizată” (51,8%) la „parțial digitalizată” (40,8%) în ultima fază a studiului.
Sprijin pentru digitalizarea fără prezență fizică
Nivelul de susținere pentru eliminarea necesității prezenței fizice la ghișeu a crescut de la 68,7% în noiembrie 2025, la 77,5% în martie 2026, și până la 82,3% în iunie 2026. În cadrul acestor date, se remarcă o tendință clară de consolidare a sprijinului pentru digitalizarea serviciilor publice.
Astfel, 88% dintre respondenți preferă procedurile online pentru programări la spitale de stat, iar 82% pentru obținerea documentelor sau plata taxelor la primării. Singura excepție este achiziția de bunuri de folosință îndelungată, unde 74% păstrează preferința pentru experiența fizică.
Percepția asupra riscurilor digitalizării
Principalul risc perceptual asociat digitalizării îl reprezintă accesul neautorizat la datele personale. La nivelul lui martie 2026, 56,9% dintre respondenți au indicat această amenințare, procentaj care a scăzut la 52,3% în iunie 2026.
Competențele digitale ale românilor
Un rapport recent al Comisiei Europene arată că doar 31% dintre români dețin competențe digitale de bază. În același timp, autoevaluarea subiectivă a competențelor s-a îmbunătățit, procentul celor cu abilități „scăzute” sau „foarte scăzute” scăzând de la 19,1% în noiembrie 2025 la 10,1% în iunie 2026. Segmentul cu competențe „medii” a crescut de la 41,1% la 44,4%.
Decalajul digital în utilizarea serviciilor publice
Utilizarea serviciilor digitale în rândul tinerilor cu vârsta între 18 şi 29 de ani se ridică la 96%. La persoanele peste 70 de ani, această rată scade la 48,2%. În mediul urban, 90% dintre respondenți folosesc servicii digitale, față de 61,5% în mediul rural.
