Primăria Sectorului 4 intenționează să angajeze 40 de persoane pentru patrule de noapte în cartierele din Sector, în cadrul unui proiect menit să combate fenomenul infracțional și problemele semnalate de locuitori. Măsura vine în contextul creșterii numărului de consumatori de droguri și persoanelor fără adăpost în cartierul Tineretului, unde reclamele privind agresiunile și distrugerile devin tot mai frecvente.
Planul patrulelor de noapte și motivarea autorităților
Primarul Daniel Băluță a anunțat pe Facebook că, în cadrul companiei „Totul verde”, se vor angaja circa 40 de persoane pentru patrule de monitorizare pe cartiere. Acestea vor patrula la noapte, în municipiu, cu scopul de a spori siguranța și de a interveni în caz de incidente. Potrivit edilului, selecția personalului se află încă în derulare, iar noile patrule vor fi echipate cu bodycam-uri și stații de comunicare conectate direct la Poliția Locală.
Contextul problemelor din cartierul Tineretului
Sesizările cetățenilor din această zonă au indicat o creștere semnificativă a consumului de droguri și a persoanelor fără adăpost. Locatarii relatate că în ultimele două ani au observat persoane consumând droguri și dormind în scara blocurilor, chiar și în încintă cu interfon, reprezentând un pericol pentru siguranța lor. Au fost raportate și agresiuni, inclusiv acte de natură sexuală, iar făptașii au fost identificați de poliție. Impactul acestor probleme se reflectă în intensificarea faptelor de spargeri, jafuri și comportament violent, precum și în apariția unui loc unde se vând droguri, sesizat de locuitori, dar neadresat încă de autorități.
Locuitorii afirmă că zonele afectate includ o casă specifică, unde se vând drogurii, deși au fost făcute numeroase sesizări către poliție, fără rezultate concrete.
Limitările actualei structuri de ordine publică
Administratorul public al Sectorului 4, Alexandru Hazem Kansou, explică că Poliția Locală are în total 76 de angajați pentru întreaga structură, cu doar 10 pentru ordine publică în sector, fapt cauzat de dificultățile legate de organigramă și restricțiile impuse de „Ordonanța trenuleț”. El precizează că în prezent, poliția națională patrulează în mașini, deoarece nu pot fi făcute patrule pedestru, din cauza limitărilor de angajare și a lipsei de personal specializat.
Procedura pentru înființarea patrulelor comunitare implică recrutarea și selecția unor cetățeni români sau din țările UE sau SEE, cu minimum 18 ani, studii minime, permis de conducere, cazier curat, fișă medicală și aviz psihologic, capabili să lucreze în ture. Primele 14 CV-uri depuse indică interesul living pentru această inițiativă.
Rolul patrulelor și limitele intervenției
Potrivit administratorului public, patrulele vor avea sarcina de a patrula pe jos, de a sesiza nereguli și de a interveni în limitele legii, inclusiv să oprească activitatea locurilor de joacă noaptea, să raporteze defecțiuni sau becuri arse. În caz de infracțiune în fața lor, patrulele pot interveni în limitele prevăzute de lege, însă nu pot reține persoanele sau face intervenții agresive. Vor dispune de bodycam-uri și stații de comunicare rapide cu Poliția.
Autoritățile subliniază că aceste patrule sunt menite să fie un ajutor pentru poliție, nu o înlocuire. În cazul unor situații critice, intervenția cetățenilor patrulați este permisă, sub incidența legii.
Controverse și opinia experților
Unii specialiști și consilieri locali percep inițiativa autorităților ca o soluție temporară și mai mult un exercițiu de PR. Sorin Ioniță afirmă că proiectul reprezintă o ușoară „șmecherie administrativă”, fiind o organizație para-administrativă creată pentru a ocoli restricțiile bugetare și organigrama blocată, sugerând că ar fi mai simplu să se adapteze legea pentru a permite angajări directe ale polițiștilor locali.
Consilierul USR, Paul Ene, consideră inițiativa ca fiind insuficientă și un exercițiu de imagine, adăugând că problemele de fond, precum vânzarea de droguri, necesită intervenții coordonate ale DIICOT și Poliției Naționale pentru a elimina „cuiburile” de traficanți. El critică și lipsa unor patrule permanente ale Poliției Locale și consideră că măsura propusă nu va rezolva integral problemele de siguranță.
Locuitorii au opinii diverse. Unele persoane resimt patrulele ca fiind o măsură utilă în contextul actual, în condițiile în care sesizările către autorități, precum Secția 14, nu au avut rezultate concrete. Alți locuitori consideră însă inițiativa ineficientă și riscantă, din cauza lipsei cadrului legal și a posibilității de abuzuri sau intervenții nepotrivite din partea personalului fără pregătire specifică.
Contextul situației din cartierul Tineretului
Locuitorii afirmă că în ultimii doi ani, cartierul a fost tot mai afectat de prezența persoanelor fără adăpost și a consumatorilor de droguri, ceea ce a dus la creșterea numărului de spargeri, jafuri și situații de violență. Ei menționează că activitatea infracțională s-a extins de la anumite zone, precum spatele Bulevardului Șincai, către alte zone ale cartierului.
De asemenea, cetățenii au sesizat existența unui loc unde se vând droguri la prețuri foarte mici, dar poliția nu a reușit să intervină eficient, acuzând dificultăți în accesul pe teren și în descoperirea activităților ilegale. Singurele măsuri de intervenție au fost sesizările repetate și verificările ineficiente.
Locuitorii raportăază și o creștere a cazurilor de furturi din scările blocurilor, intrări forțate și distrugeri de interfoane, precum și comportament violent, ceea ce contribuie la sentimentul de nesiguranță.
În acest context, inițiativa de înființare a patrulelor comunitare încearcă să răspundă acestei situații, deși opiniile variază în privința eficienței și legalității măsurii.
