România a înregistrat în primul trimestru al anului 2026 o creștere semnificativă a veniturilor și o reducere considerabilă a deficitului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), în contextul implementării Legii 141/2025. Sumele virate de către Casele de Pensii, ANAF și contribuabili au contribuit la stabilizarea bugetului și la creșterea fondurilor pentru servicii medicale și medicamente.
Structura finanțării sistemului de sănătate
FNUASS, gestionat de CNAS, are sursa principală de venit din contribuțiile de asigurări de sănătate (CASS). Aceste contribuții provin din reținerea și virarea CASS din salariile angajaților, din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, precum și din plățile persoanelor cu venituri extrasalariale și din taxa clawback. De asemenea, fondul include subvenții de la stat și contribuții de asigurare pentru muncă.
Banii colectați sunt folosiți pentru plata serviciilor medicale, medicamentelor, dispozitivelor medicale, precum și pentru acoperirea creșterilor salariale din spitale. CNAS transferă fonduri către casele județene de asigurări de sănătate și către diverși furnizori de servicii medicale contractați.
Impactul Legii 141/2025 asupra bugetului
Legea 141/2025, aplicată din august 2025, a adus cele mai mari schimbări în finanțarea sistemului de sănătate din momentul înființării CNAS. În primul trimestru al lui 2026, veniturile totale ale FNUASS au ajuns la aproape 21 de miliarde de lei, cu o creștere de circa 18% față de aceeași perioadă din 2025.
Veniturile din contribuții de asigurări de sănătate, în special din CASS reținută din pensii și de la persoanele care s-au asigurat opțional, au totalizat peste 18,6 miliarde de lei, fiind cu aproape 16% mai mari decât în primele trei luni ale anului anterior. Din această sumă, contribuțiile reținute din pensiile de peste 3.000 de lei au reprezentat 6,6% din veniturile totale, iar impactul legii în venituri totale a fost de 7,46%.
Evoluția deficitului și cheltuielile
Primul trimestru al anului 2026 a înregistrat un deficit de circa 506 milioane de lei, de peste cinci ori mai mic față de aceeași perioadă din 2025. Această reducere a deficitului reflectă creșterea veniturilor și ajustarea cheltuielilor.
Plățile totale din FNUASS s-au ridicat la aproximativ 21,4 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 3% față de primul trimestru al anului anterior. Sumele alocate pentru produsele farmaceutice, materiale sanitare și dispozitive medicale au totalizat 7,8 miliarde de lei, reprezentând 36,39% din cheltuieli. Transferurile între unități ale administrației publice au însemnat aproape 4,3 miliarde de lei, cu o pondere de aproape 20% în total.
În privința serviciilor medicale, cheltuielile pentru cele cu paturi au fost de 4,22 miliarde de lei, în timp ce pentru serviciile acordate în ambulator suma s-a situat la 3,35 miliarde de lei, cu creșteri de 1% și, respectiv, 13,6% față de primul trimestru al lui 2025. Cheltuielile pentru asigurări și asistență socială au totalizat 1,32 miliarde de lei, fiind în linie cu valorile din aceeași perioadă a anului anterior.
Sursele de venit și contribuțiile
Datorită noii legislații, în primul trimestru s-au virat la FNUASS aproximativ 15 milioane de lei din contribuțiile de sănătate plătite de persoanele fizice cu venituri extrasalariale și din contribuțiile reținute din pensii pentru partea peste 3.000 de lei. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, aceste venituri au crescut semnificativ datorită aplicării noii legi.
Taxa clawback, plătită de deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor, a totalizat 1,8 miliarde de lei, în creștere cu 30%. Subvențiile de la stat către FNUASS s-au ridicat la 426 milioane de lei, fiind cu aproape 50% mai mari decât în primele trei luni ale anului anterior.
Concluzii despre execuția bugetară
Plățile pentru medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale au reprezentat 36,39% din cheltuieli, în timp ce transferurile între unitățile administrative au fost de aproape 20%. Serviciile medicale în unitățile cu paturi și în ambulator au totalizat, respectiv, 4,2 miliarde și 3,35 miliarde de lei, în creștere față de același interval din 2025.
Din totalul cheltuielilor, ponderea destinată pentru produsele farmaceutice, materiale sanitare și dispozitivele medicale a fost cea mai mare, urmată de transferurile între unitățile de sănătate și de plățile pentru servicii medicale. În ansamblu, cheltuielile din primul trimestru s-au ajustat pentru a reflecta cadrul legal și creșterea veniturilor din contribuții.