Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) din România a înregistrat un excedent de 243 milioane de lei în primele două luni ale anului 2026, după un deficit de 1,8 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2025. Creșterea veniturilor se datorează modificărilor aduse de Legea 141/2025, care a intrat în vigoare în august 2025 și a schimbat modul de finanțare a sistemului de sănătate.
Sursele de venit ale FNUASS
Veniturile totale ale Fondului în primele două luni din 2026 au fost de 14,3 miliarde de lei, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă din 2025. Contribuțiile de asigurări, în special CASS, au reprezentat peste 85% din total, însumând 12,3 miliarde de lei, cu o creștere de aproape 14% față de 2025.
Pentru veniturile din CASS, contribuțiile reținute din salarii au fost virate de ANAF. În plus, au fost incluse veniturile din asigurarea opțională a persoanelor fizice fără salarii, veniturile din contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii și indemnizații, precum și CASS pentru pensionari cu pensii peste 3.000 de lei, reținute de Casele de Pensii și virate la FNUASS.
Veniturile din taxa clawback au totalizat 1,7 miliarde de lei, având o creștere de circa 25% față de aceeași perioadă din 2025. Subvențiile de la stat s-au ridicat la 288 de milioane de lei, în creștere cu aproape 78%.
Cheltuielile Fondului
Plățile totale din FNUASS au fost de 14 miliarde de lei, în scădere nesemnificativă față de aceeași perioadă din 2025. Pe capitole, cheltuielile pentru serviciile medicale acordate în unitățile cu paturi au fost de 2,7 miliarde de lei, în scădere cu 9%, în timp ce plățile pentru servicii în ambulatoriu au atins 2,1 miliarde, în creștere cu 11%.
Din fond, au fost plătite 5,1 miliarde de lei pentru produse farmaceutice, materiale sanitare și dispozitive medicale, cu aproape 7% mai puțin decât în primele două luni ale anului 2025. Transferurile între unități ale administrației publice au totalizat 2,85 miliarde de lei, în creștere nesemnificativă față de 2025, acestea fiind destinate creșterii salariilor personalului medical.
Pentru asigurări și asistență socială, cheltuielile au depășit 1 miliard de lei, reprezentând o creștere de circa 53% față de începutul anului anterior. Plățile pentru asigurări și asistență socială constituie cea mai rapidă creștere dintre capitolele bugetare, fiind în continuare în creștere față de 2025.
Impactul legislativ și modificările normative
Legea 141/2025 a modificat finanțarea sistemului de sănătate, corectând disfuncții istorice. Începând cu 1 ianuarie 2024, unele elemente, precum tichetele de masă și indemnizațiile de concediu medical, au fost incluse în calculul contribuției CASS. Prin Ordonanța nr. 115/2023, s-a stabilit ca, din 12 aprilie 2024, reținerea CASS pentru concediile medicale să se aplice exclusiv pentru anumite coduri de indemnizații, inclusiv boală obișnuită, carantină și reducerea perioadei de lucru.
De la 1 noiembrie 2023, pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reține lunar CASS, partea din pensie care depășește acest nivel fiind virată la FNUASS de către Casele de Pensii.
Politicile fiscale au influențat și creșterea sumelor din contribuții, inclusiv prin majorarea salariilor minime și eliminarea facilităților fiscale pentru anumite categorii de angajați din construcții, agricultură și industria alimentară, toate aplicate de la începutul lui 2024.
Alte venituri și cheltuieli importante
Plățile din taxa clawback, plătită de deținătorii de autorizații pentru medicamente, au însumat 1,7 miliarde de lei, în creștere cu aproape 25%. Subvențiile de la stat au atins 288 de milioane de lei, aproape dublu față de 2025.
Cheltuielile pentru serviciile acordate în unitățile sanitare cu paturi s-au redus cu 9%, în timp ce cele pentru serviciile ambulatorii au crescut cu 11%. Transferurile către unitățile publice de sănătate au fost de 2,85 miliarde de lei, în linie cu evoluțiile de anul trecut, pentru salarizarea personalului.
În total, plățile pentru asigurări și asistență socială au crescut cu peste jumătate față de primele două luni din 2025, reflectând impactul modificărilor legislative și al politicilor fiscale implementate în 2024 și 2025.