Nuclearelectrica a declarat activarea certificatelor de forță majoră în august, din cauza opririi centralei nucleare de la Cernavodă, și astfel nu reușește să-și pună în aplicare contractele de vânzare a energiei electrice. În contextul opririi celor două unități de 700 MW, compania a recurs la certificatul de forță majoră pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor contractuale, situație cauzată de debitul redus al Dunării, ce nu mai permitea apa de răcire necesară pentru funcționarea centralei.
Nuclearelectrica a semnat contracte de vânzare ale energiei pe termen lung, în conformitate cu prevederile legii energiei, în condițiile în care cumpărătorii trebuie să achiziționeze cel puțin 50% din energia previzionată pentru luna următoare înainte de livrare. După oprirea centralelor, compania a optat pentru certificatul de forță majoră, invocând cauza externă reprezentată de debitul Dunării.
Prețurile de pe piață au crescut semnificativ în ultima perioadă. În august, prețul mediu pentru ziua următoare a fost de 793 de lei/MWh, în septembrie a crescut la 927 de lei/MWh, iar în prezent, media zilnică depășește 1.100 de lei/MWh, atingând peste această valoare în ultimele zile. Creșterea se datorează și scăderii producției din energie fotovoltaică și hidroenergetică, afectate de secetă.
Declarația fostului director general al Electrica și Transelectrica, Corina Popescu, punctează preocuparea legată de contractele pe termen lung. Ea a afirmat că obligația de a încheia astfel de contracte, în condițiile în care energia poate fi aruncată în aer prin certificatul de forță majoră, justifică necesitatea unei analize aprofundate. Popescu a subliniat că existau contracte semnate pe termen lung de către Nuclearelectrica, iar suspendarea livrărilor va genera creșteri ale prețurilor pentru consumatorii finali, în condițiile în care România are unele dintre cele mai mari prețuri din Europa.
Conform celor spuse de Cristian Bușoi, secretar de stat la Energie, Nuclearelectrica are un contract bilateral de 900 MW, energie pe care nu o mai produce în prezent, dar pe care nu o cumpără tot din piață, ci trebuie să o procure din piața spot pentru a o revinde furnizorilor și traderilor, obligați să asigure livrări clienților finali. În lipsa producției, aceste companii trebuie să achiziționeze energie la prețuri de până la 1.000 de lei/MWh sau chiar mai mult, ceea ce le generează pierderi dacă prețul la final scade.
Furnizorii de energie, precum Electrica Furnizare, Engie, Alive Capital și alții, trebuie să cumpere energie pe piața spot la prețuri semnificativ mai mari decât cele din contractele de înțelegeri vechi. Aceste diferențe afectează profitabilitatea companiilor, iar unele, precum Getica 95 Com, au solicitat deja insolvența, invocând pierderi de aproximativ 230 de milioane de lei în ultimele două luni și jumătate.
Getica 95 Com, cel de-al șaselea furnizor după cifră de afaceri, are un contract de achiziție de 60 MW, iar în august a pierdut în instanță procesul cu Nuclearelectrica. A solicitat suspendarea avizului de forță majoră pentru a fi obligată compania de stat să livreze energia contractată și a anunțat că va face apel. Datorită situației, compania are dificultăți majore de cash flow și riscă să nu poată plăti furnizorii, ceea ce duce la o criză de lichidități și posibile insolvențe în sector.
Surse din piață indică faptul că Nuclearelectrica a încercat să soluționeze conflictul solicitând companiilor afectate să accepte amânări ale livrărilor pentru finalul anului și începutul lui 2024, și să nu solicite daune. În august, s-a discutat despre reluarea livrărilor în trimestrul patru al anului, dar centrala nu a fost redeschisă până în prezent. Părțile continuă negocierile pentru deblocarea livrărilor și pentru eventuale compensări financiare.
Discuțiile arată o situație flexibilă, cu intenția de a evita impactul imediat asupra furnizorilor, însă riscurile pentru piața de energie din România rămân ridicate, în condițiile în care centralele nucleare sunt încă oprite și se așteaptă reluarea activității în ultimele luni ale anului, dacă vremea va permite. Între timp, estimările indică faptul că următoarele luni vor aduce prețuri din ce în ce mai mari, pe fondul continuării secetei și scăderii producției din sectorul fotovoltaic și hidroenergie.
