România se află într-un context economic și politic complex, ce influențează cursul de schimb al leului. Până la data de 17 octombrie, autoritățile estimează că va fi desemnat un guvern, esențial pentru a putea efectua emisiuni de obligațiuni pe piețele externe până pe 7 noiembrie 2026. Sursele din domeniul bancar indică faptul că, în condițiile nivelului ridicat al randamentelor bondurilor americane, țara își va extinde operațiunile de împrumut și pe piețele din Europa și Japonia.
Contextul pieței financiare și evoluția cursului euro-leu
Cursul oficial stabilit de Banca Națională a ajuns la peste 5,35 lei per euro, atingând cea mai ridicată valoare din istorie, marți, 6 octombrie. Această creștere a fost precedată de o corecție necesară, având în vedere că leul era deja supraevaluat pe piața internă. Analizele arată că, până la finalul lui 2027, cursul euro leu va fluctua între 5,4 și 5,5, cu riscuri de depreciere suplimentară, în condițiile unor tensiuni legate de credibilitatea fiscală și de șocuri externe, conform raportului CFA România.
Deprecierea leului și semnele de mai mult timp
Trendul de depreciere a început anterior, după izbucnirea războiului din Ucraina. În ultimii ani, leul s-a apreciat în termeni reali cu 17%, potrivit Adrian Codîrlașu, prezentând o tendință de depreciere continuă. Specialiștii previzionează o deprecire de 2-3% anual în următorii ani. În prezent, moneda națională rămâne în termeni reali apreciată comparativ cu euro, dar fluctuațiile de pe piață indică o apropiere de nivelul de 5,5 lei pentru un euro.
De la începutul războiului din Ucraina, leul s-a apreciat real cu 17%, dar trendul s-a schimbat în ultimii ani, iar deprecierea este estimată să continue.
În raportul pentru investitori, ING Bank evidențiază o dispoziție tot mai mare a băncii centrale de a admite o flexibilitate mai mare a cursului EUR/RON, fapt care crește riscul de accentuare a deprecierii. Vânzările recente de titluri de stat din partea investitorilor, pe 6 octombrie, au accentuat această tendință, după ce cu o zi înainte se pregătiseră intens pentru emisiuni ale Ministerului Finanțelor în piața internă.
Factori politici și situația externă
Criza politică din România contribuie și ea la instabilitatea leului. Nominalizarea lui Luca Niculescu ca prim-ministru nu a însemnat încă formarea unui guvern, iar lipsa unei echipe de conducere definitive determină piața să rămână precaută. Surse din piață indică necesitatea ca guvernul să fie format până pe 17 noiembrie pentru a avea timp să organizeze emisiunea de obligațiuni până pe 7 noiembrie 2026, folosind o fereastră de oportunitate de trei săptămâni.
Filonul politic este amplificat de situația externă, marcată de crize în Occident: criza energiei, fluctuațiile de pe piața petrolului și gazelor și incertitudinea legată de relațiile între euro și dolar. Cursul euro a scăzut la circa 1,12 față de dolar, un nivel neînregistrat din mai 2025, în contextul diferenței crescute între randamentele obligațiunilor de stat americane și cele germane, care a crescut de la 1,4 p.p. la peste 1,8 p.p.
Această situație face activele denominate în dolari mai atractive, sporind presiunea asupra euro și, implicit, asupra leului. Riscurile politice și financiare, cum ar fi crizele din Franța și evenimentele anticipate din Spania, amenință stabilitatea zonei euro.
Impactul cursului și perspectivele pieței
Cursul de referință al BNR a atins 5,3527 lei/euro marți, representând cel mai mare nivel din istorie, depășind precedentul record de 5,3447 lei/euro din 2 octombrie. Creșterea cursului a fost influențată de tensiunile din piața valutară și de deciziile de pe piața titlurilor de stat, ce reflectă anxietățile investitorilor privind stabilitatea macroeconomică a țării.
Situația politic-economică, combinată cu evoluțiile internaționale, menține inflamația pe piața schimburilor valutare și limitează potențialul de relaxare monetară din partea BNR. Astfel, perspectiva este de continuare a trendului de depreciere a leului, în condițiile în care semnele de tensiune se mențin.
