Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat miercuri că nu a semnat declarația adoptată la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est de la Kiev, rămânând singurul participant care a refuzat semnarea documentului. Liderii din regiune, printre care Nicușor Dan, au semnat o declarație comună reafirmând sprijinul pentru Ucraina și solicitând consolidarea apărării antiaeriene și intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Declarația comună și poziția Serbiei
Summit-ul de la Kiev a avut ca temă sprijinul pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei. Documentul, care cuprinde 20 de puncte, condamnă agresiunea Rusiei și solicită încetarea imediată a războiului. Liderii au subliniat importanța păcii durabile și au condamnat atacurile continue asupra Kievului și altor localități ucrainene.
Serbia nu a semnat această declarație, așa cum a confirmat Vucic. El a spus că nu trebuie oferite explicații suplimentare și a indicat că poziția țării sale este bine cunoscută. În discuțiile cu liderii prezenți, el a evidențiat că Serbia respectă pozițiile altor state, deși a remarcat că unii participanți și-au început discursurile afirmând că sunt „100% aliniați cu politica UE”, făcând aluzie la Serbia.
Poziția Serbiei privind sancțiunile și alianțele
Președintele Vucic a menționat că Serbia are o poziție clară în privința sancțiunilor europene împotriva Rusiei. El a spus că „toată lumea știe poziția Serbiei” și că a manifestat această poziție în discuții.
El a adăugat că a avut trei întâlniri importante cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele român Nicușor Dan și cu premierul sloven Janez Janz, precum și o scurtă discuție cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est
Summitul de la Kiev a fost al cincilea de acest gen și a avut ca temă principală întărirea capacităților de apărare antiaeriană a Ucrainei. Documentul emis cuprinde sprijin pentru independența, suveranitatea și integritatea Ucrainei, precum și pentru aspirațiile de aderare la NATO și Uniunea Europeană.
Liderii semnatari au reafirmat sprijinul pentru continuarea sancțiunilor impuse Rusiei și pentru un răspuns internațional coordonat față de activitățile hibride și amenințările cibernetice. S-a subliniat, de asemenea, importanța strategiei pentru regiunea Mării Negre în contextul securității europene și globale.
În document, participanții revendică importanța regională a Mării Negre și avertizează asupra activităților hibride desfășurate de Rusia. De asemenea, reclamă intensificarea eforturilor pentru prevenirea eludării sancțiunilor și combaterea flotei-fantomă de război a Moscovei.
Finalitate și aspecte ale summitului
Summitul de la Kiev a fost condus de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a avut ca scop consolidarea sprijinului regional pentru Ucraina. Liderii au abordat tema activităților de securitate și a cooperării internaționale, reafirmând angajamentul pentru o pace justă și durabilă în Ucraina.
Vucic a refuzat să semneze declarația, menționând că poziția Serbiei este clară și nu necesită explicații suplimentare. În discursurile sale, președintele Vucic a criticat discursurile participanților care, potrivit lui, repetă de mai multe ori că sunt în totală aliniere cu politica UE, remarcând că acest lucru nu reprezintă o noutate pentru Serbia.
