Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj cu ocazia proclamării canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, o figură religioasă cu rădăcini românești din Valea Timocului, Serbia. Ceremoniile au avut loc recent și au fost marcate de participarea reprezentanților comunităților românești și sârbe, precum și de implicarea ierarhiei religioase.
Mesajul oficial al președintelui României
Nicușor Dan a exprimat într-un mesaj, prezentat de Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui pentru relația cu românii de pretutindeni, importanța spirituală și culturală a evenimentului. În mesaj, acesta a subliniat că viața Sfintei Magdalena reprezintă un simbol al devotamentului, stăruinței și solidarității, valori ce depășesc cadrul religios și au o semnificație profundă pentru românii din Valea Timocului.
El a afirmat că evenimentul evidențiază coeziunea și legăturile dintre generații, precum și credința și valorile care asigură continuitatea culturală. Președintele a reiterat angajamentul administrației prezidențiale de a sprijini comunitățile românești din afara granițelor, în special în menținerea identității naționale, limbii, credinței și tradițiilor.
Semnificație și impactul proclamării
Nicușor Dan a declarat că proclamarea locală a canonizării semnalează vitalitatea valorilor care unesc societatea românească și edificează punți culturale și istorice. În discursul său, el a evidențiat că aceste valori contribuie la consolidarea solidarității și încrederii în rândul populației, precum și la păstrarea identității loiale.
Mesajul a inclus și felicitări pentru persoanele implicate în organizarea evenimentului și pentru cei care contribuie la păstrarea vie a tradițiilor și spiritualității în comunitățile românești din Serbia. Totodată, a urat ca amintirea Sfintei Magdalena de la Mălainița să fie un izvor de speranță și inspirație pentru credincioși.
Reacția Patriarhului Daniel și context religios
Patriarhul Daniel a subliniat, printr-un mesaj citit de mitropolitul Ioan al Banatului, că moaștele Sfintei Magdalena de la Mălainița sunt onorate atât de credincioșii români (vlahi), cât și de sârbi. El a menționat că canonizarea sfintei, alături de alte 15 femei românce, reflectă lucrarea divină în rândul poporului român și sârb.
Patriarhul a evidențiat că Sfânta Magdalena reprezintă un dar de la Dumnezeu pentru cele două popoare, contribuind la întărirea comuniunii religioase și sociale. În mesaj, el a apreciat eforturile ierarhilor și credincioșilor prezenți, pentru care această recunoaștere este o izbândă spirituală și morală.
Biografia Sfintei Magdalena de la Mălainița
Magdalena de la Mălainița s-a născut pe 22 noiembrie 1895, în satul Șciubic, din Valea Timocului. Tatăl său, Milenko Ilić, era sârb, iar mama, Milca, româncă, fiind descendentă din familia Cătălinici, originară din Transilvania.
La 19 ani, ea s-a căsătorit cu Miloș, din satul Mălainița. Viața sa s-a încheiat pe front, în timpul Primului Război Mondial. În perioada ocupației bulgare, a fost activă în comunitate, citind și cântând la strană și încurajând populația să rămână credincioasă.
A fost cunoscută și ca sfătuitoare a credincioșilor din regiune, în timpul regimului comunist iugoslav, când mulți o apelau pentru îndrumare spirituală. A murit pe 15 octombrie 1962, iar Înaltul for bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat canonizarea în 2025, fiind printre cele 15 femei românce sanctificate în acel an.
Aceasta reprezintă prima recunoaștere oficială a Sfintei Magdalena de la Mălainița în plan religios.
