Românii se confruntă cu un an 2023 marcat de incertitudini economice, potrivit unui sondaj realizat de Asociația CFA România. Economiștii estimează continuarea aprecierii euro, persistența inflației ridicate, riscul de recesiune și stagnarea pieței imobiliare, în timp ce deficitul bugetar și datoria publică vor avea tendințe de creștere.
Cursul euro în creștere pe termen mediu
Conform sondajului, 71% dintre analiști prevăd o apreciere a euro în următoarele 12 luni, comparativ cu nivelurile actuale. Valoarea medie estimată a cursului pentru șase luni este de 5,2857 lei pentru un euro, iar pentru un an, de 5,3521 lei/euro. Doar 29% dintre respondenți consideră că euro va rămâne stabil.
Această apreciere are implicații pentru românii cu credite în euro, pentru cei care au economii valutare sau pentru cumpărături din import. Devalorizarea leului duce la creșterea prețurilor la produsele importate, vacanțele externe devin mai costisitoare și ratele la creditele în valută pot crește.
Inflația rămâne ridicată și în următoarele luni
Specialiștii nu anticipează o scădere rapidă a prețurilor. Estimarea medie a inflației pentru următoarele 12 luni este de 7,53%. La nivel de opinie, inflația anticipată va rămâne peste 7% pe un orizont de un an.
Chiar dacă ritmul de scumpire ar putea încetini, prețurile la alimente, servicii și alte bunuri de consum continuă să crească, menținând presiunea asupra bugetelor consumatorilor.
Economia românească, în pericol de recesiune
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut la 30,5 puncte, cele mai reduse valori din ultimii ani. Anterior, asemenea niveluri au fost înregistrate în perioade precum criza politică din 2012, tentativa de modificare a sistemului Pilon II în 2018, pandemia COVID-19 și începutul războiului din Ucraina.
Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, afirmă că indicatorul a prevestit și în trecut recesiuni. Estimările indică o contracție economică de 0,5-1% pentru 2023, iar pentru 2026, creșterea economică anticipată a fost revizuită la -0,1%, semn al riscului ridicat de recesiune.
Stagflație în situația economică actuală
Profesionistul subliniază că România se află în stagflație, o combinație de inflație ridicată și scădere economică. Aceasta este considerată cea mai dificilă situație economică, deoarece politicile tradiționale nu sunt eficiente în condițiile acestei combinații.
Principala problemă structurală identificată de Adrian Codirlașu este deficitul bugetar ridicat, care alimentază inflația și afectează stabilitatea macroeconomică. Eforturile de reducere a deficitului bugetar sunt limitate de imposibilitatea de a mări taxele, pentru a nu pune și mai multă presiune pe economie.
Piețele imobiliare și perspectivele prețurilor locuințelor
Potrivit sondajului, 53% dintre analiști estimează că prețurile locuințelor vor stagnate în următoarele 12 luni, iar 47% consideră că vor scădea. În prezent, 67% dintre respondenți consideră că locuințele sunt supraevaluate, în timp ce doar 20% afirmă că prețurile reflectă corect valoarea pieței.
Asta indică o posibilă stabilizare sau chiar ieftiniri în anumite orașe, evitând astfel creșteri accelerate ale prețurilor de până acum.
Deficitul și datoria publică, în creștere
Estimările indiciilor economici arată că deficitul bugetar al României va ajunge la 6,2% din PIB în anul 2026. Datoria publică urmează să urce la circa 61% din PIB în următoarele 12 luni.
Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, participanții la sondaj anticipează că prețul mediu al petrolului Brent ar putea atinge 99 de dolari pe baril, ceea ce ar putea exercita presiune suplimentară pe prețurile carburanților și costurile generale de transport, contribuind la inflație.
Aceste date reflectă o perspectivă economică complicată pentru România în următoarea perioadă, cu evenimente care pot accentua presiunea asupra cursului de schimb, prețurilor și stabilității fiscale.