România și Uniunea Europeană sunt conștiente de riscurile asociate exploatării datelor personale și de impactul tehnologiei asupra societății, însă în America, companiile de tehnologie continuă să opereze în condiții diferite, adesea fără o reglementare strictă. În acest context, profesorul Răzvan Rughiniș atrage atenția asupra responsabilității societății și asupra pericolelor reprezentate de încrederea necritică în liderii tehnologici.
Opinie despre declarațiile lui Sam Altman
Profesorul Rughiniș consideră comparația făcută de Sam Altman, CEO-ul OpenAI, între consumul de energie pentru antrenarea AI și creșterea unui copil, ca fiind un demers de marketing. El afirmă că această declarație vine din partea unui lider cu interese financiare majore în domeniu și subliniază că societatea trebuie să fie pregătită să confrunte consecințele acestor poziții.
„Altman nu poate fi suspectat de obiectivitate, fiind un om de afaceri care și-a investit credibilitatea și avere în transformările aduse de AI,” afirmă Rughiniș. El evidențiază faptul că societatea trebuie să analizeze critic aceste afirmații și să nu le accepte fără testare.
Controlul asupra liderilor tehnologici și promisiuni false
Profesorul afirmă că, deși Altman și alți lideri din domeniu fac promisiuni despre impactul AI, multe dintre aceste afirmații se dovedesc false în scurt timp. În opinia sa, liderii din tehnologie pot face promisiuni grandioase, dar, atunci când aceste promisiuni nu se materializează, societatea își pierde încrederea și se confruntă cu dezinformare.
„Societatea abandonă criticile și răspunde impulsiv, într-un mod perfect ilustrat de expresia că un nebun aruncă piatra și 100 de filozofi se străduiesc să o scoată,” spune Rughiniș. El adaugă că această situație duce la consumarea resurselor pentru a răspunde la provocări economice legate de tehnologie, fiind un transfer din bunul public către interese private.
Referindu-se la situația companiei OpenAI, el menționează că experimentul riscă să fie salvat de statul american, deoarece companiile privatizează profitul, dar socializează pierderile.
Impactul energiei și temerile legate de criza energetică
Rughiniș observă că discursurile despre reducerea consumului de energie, precum cel legat de AI, sunt adesea reactivate în contextul crizei energetice globale. În cazul războiului din Orientul Mijlociu, planeta trece printr-o criză energetică cauzată de conflicte, în timp ce giganții tehnologici continuă să consume cantități uriașe de energie.
El afirmă că societatea este condusă de frică și anxietate, mai degrabă decât de conștientizarea faptului că trăim în cea mai bună perioadă din istorie. „Avem cea mai mare rată de alfabetizare, resurse de hrană și locuire fără precedent,” adaugă el, precizând că aceste aspecte sunt mai puțin discutate în dezbaterile publice.
Reglementarea companiilor americane de tehnologie în Europa
Profesorul evidențiază că, deși în Uniunea Europeană există reglementări precum AI Act și Digital Services Act, companiile americane adaptează produsele pentru diferite piețe. În Europa, serviciile digitale tind să fie mai prudente, în timp ce, în America, aceleași produse pot avea variante mai intruzive.
El subliniază că, prin legislația europeană, se pot impune standarde stricte în scopul limitării exploatării datelor. În SUA, însă, companiile continuă să opereze fără aceleași mecanisme de control, ceea ce duce la exemple concrete de vânzare a datelor private către obstacole legale.
Vânzarea datelor și riscurile pentru cetățeni
Rughiniș explică că, în prezent, pe teritoriul UE și în România, există reguli care permit controlul asupra datelor personale. Dând exemplul cookie-urilor, el afirmă că dacă utilizatorul refuză acceptarea tuturor cookie-urilor și optează doar pentru cele necesare, își păstrează mai bine datele private.
În discursul despre practicile din America, el menționează că vânzările pe scară largă a datelor private, inclusiv a celor medicale sau intime, sunt frecvente. Un scandal cunoscut a fost cel în care Uber a vândut traseele persoanelor care mergeau la clinici de oncologie către firme de medicamente, pentru identificarea pacienților cu cancer, o practică specifică pieței americane.
Manipularea opiniei publice și conflictele cu statul
Profesorul precizează că marile companii de tehnologie ajung să fie în conflict cu statele din cauza capacității lor de a manipula opinia publică la scară extinsă. În timp ce în Europa există reglementări pentru controlul acestor practici, în America, influența acestor corporații asupra opiniei și proceselor democratice este mai pronunțată.
El menționează că, din cauza vitezei de dezvoltare tehnologică, statul american nu reușește să țină pasul cu aceste companii, fapt ce duce la o diferență de putere și control. În plus, majoritatea celor mai capitalizate companii globale sunt americane sau chineze, ceea ce reflectă prioritizarea intereselor de acționari în detrimentul societății și mediului.
Instrumentele cetățenilor în contextul digitalizării
Rughiniș arată că lumii actuale îi lipsește alfabetizarea digitală, mulți cetățeni fiind expuși la conținut generat de AI fără a identifica clar sursa. El exemplifică cu cazul Danemarcei, care în 2005 a introdus tablete în școli pentru a facilita învățarea interactivă, dar a retras ulterior aceste dispozitive, constatând că aptitudinile cognitive esențiale nu se dezvoltă în același mod în interacțiunea cu tehnologia digitală.
El avertizează că, pe măsură ce societățile conștientizează pericolele, vor reacționa și vor adopta măsuri de protecție. Discuția despre dezvoltarea tehnologiei trebuie să fie însoțită de o educație critică și de reguli clare pentru utilizare.
Articolul continuă să expună în zilele următoare perspectivele profesorului Răzvan Rughiniș privind provocările și responsabilitățile legate de inteligența artificială și reglementarea tehnologică.