România, 16 martie 2023 – Utilizarea corectă a expresiilor din limba română continuă să fie subiect de dezbatere în rândul profesorilor și lingviștilor, mai ales în contextul frecventei formulărilor apropiate de exprimarea formală sau informală. Recent, accentul s-a pus pe expresia „îți cer scuze”, considerată de specialiști neconformă cu normele gramaticale și semantice ale limbii române.
De ce nu este corectă formularea „îți cer scuze”
Verbul „a cere” în limba română desemnează solicitarea unui bun sau a unui serviciu, nu expresia regretului. În cazul scuzelor, vorbitorul nu solicită un obiect, ci formulează un mesaj de regret față de o greșeală făcută.
Experții recomandă utilizarea unor expresii precum „Îmi cer iertare”, „Vă rog să mă iertați” sau „Prezint scuze”. Acestea redau mai clar idee de regret și cerere de acceptare a scuzelor.
Deși expresia „îți cer scuze” este des folosită și în uzul curent, specialiștii în limba română o consideră acceptabilă în limbajul vorbit, fiind omniprezent în mass-media și mediul online. Cu toate acestea, din punct de vedere formal și normativ, formulele exacte precum „Îmi cer iertare” sunt preferate.
Originea și influențele externe asupra exprimării
Se crede că expresia a fost influențată de limbi europene, în special engleză și franceză, unde există formulări similare. În aceste limbi, însă, expresiile pot avea un sens diferit sau mai apropiat de acțiunea de iertare.
În română, substantivul „scuze” indică justificarea unei greșeli, nu acțiunea de a ierta. De aceea, specialiștii recomandă utilizarea formulării „îmi cer iertare” pentru a reda cu acuratețe intenția exprimată.
În limbajul oficial, în documente sau în corespondența formală, această formulare este considerată mai elegantă și mai corectă din punct de vedere gramatical.
Greșelile frecvent întâlnite în exprimare
Pe lângă formularea „îți cer scuze”, alte greșeli sunt des semnalate în comunicarea cotidiană. Exemple precum „ca și profesor” în loc de „ca profesor” sunt frecvent utilizate. Forma „ca și” este justificată doar dacă se evită ambiguitățile, în contexte precum „L-am ales ca și coordonator, nu ca participant.”
Un alt exemplu foarte răspândit este utilizarea formei „vroiam”, în loc de „voiam” sau „vream”, corecte conform conjugării verbului „a voi”. La fel, termenul „servici” apare des în discursul popular, deși forma corectă este „serviciu”.
De asemenea, expresia „mi-ar place” este nescrisă corect; forma corectă este „mi-ar plăcea”.
Această diversitate de forme greșite sau inexacte reflectă nevoia accentuată de o educație lingvistică mai riguroasă și de o conștientizare a normelor limbii române.