România încheie 2025 cu un PIB de 374 miliarde euro și o creștere reală de doar 0,7%, fiind cea mai slabă din regiune, conform datelor INS. Recesiunea tehnică a fost confirmată pentru trimestrul IV al anului, cu o scădere de 1,9%. Inflația a atins 10,7% în aprilie 2026, fiind cel mai ridicat nivel din UE la scumpirea alimentelor. Cursul leu/euro a atins o valoare record de 5,2180 lei pentru un euro, iar randamentul titlurilor de stat pe 10 ani se situează la 7,38%, dublu față de Grecia și Bulgaria. Mediul de afaceri a fost supus unui șoc fiscal sever în perioada 2025-2026, însă încrederea se încearcă a fi reconstruită prin măsuri de predictibilitate fiscale, nu prin creșteri imprevizibile de taxe.
Măsuri fiscale și de stimulare economice
Se implementează un scoring fiscal pozitiv pentru contribuabili, precum și extinderea proiectului de precompletare a Declarației Unice. Aceasta se va aplica tuturor categoriilor de PFA, impactul vizând peste un milion de plătitori, cu o țintă de corecție sub 5% până la declarația aferentă anului fiscal 2027. Se introduce un sistem de audit extern și acordarea ratingului A-E pentru companiile de stat cu pierderi de peste doi ani. Pentru relansare, se oprește plata salariilor 13 și 14 și a bonusurilor nejustificate în companiile deținute integral de stat. În plus, se instituie consultare constantă cu mediul de afaceri, se prelungește termenul TVA de 9% pentru apartamentele contractate, și se crește deductibilitatea contribuției la Pilonul 3 de pensii private.
Turism și sprijin pentru IMM-uri
Bugetul de promovare a turismului va fi majorat de la minimum 10 milioane de euro anual în primii trei ani, la 20 de milioane din anul al patrulea, pentru campanii multianuale pe piețele țintă. În domeniul IMM-urilor se propune eliminarea taxelor la constituire, înregistrare online, impozit zero pe venit pentru cifra de afaceri până la 20.000 de euro, tăierea birocratiei, și posibilitatea de a ține contabilitate în partidă simplă. După împlinirea vârstei de 18 ani, SRL-urile pot deveni SRL de exercițiu sau pot fi radiate.
Reforme structurale în sectorul public și privat
Se listează pachete minoritare de privatizare și restructurare a companiilor de stat cu pierderi cronice. Se operatează lichidări ‘inteligente’ ale activelor, iar cadrul legislativ pentru reorganizarea ANOF, Pachetul II legislative și finalizarea proiectului de legiferare pentru Codul amenajării teritoriului și urbanismului sunt priorități. Se intenționează închidere și modernizare a celor trei spitale regionale și crearea unui centru de chirurgie cardiovasculară pediatrică, cu jaloane pentru 2028-2029. Infrastructura de sănătate se va adapta pentru reducerea numărului de paturi în spitale și dezvoltarea serviciilor de recuperare și paliative.
Finanțări europene și reforme bugetare
Se urmărește absorbția integrală a fondurilor PNRR până în august 2026, cu o ultimă cerere de plată în septembrie. Crește efortul de a finaliza reformele și proiectele finanțate, cu monitorizare săptămânală a progresului. La nivelul bugetului multianual UE 2028-2034, se va crea un mecanism național de guvernanță pentru negociere, cu obiectivul de absorbție a 100% a fondurilor din politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 până în 2029, utilizând instrumente de flexibilitate.
Securitate și apărare
Prioritatea pentru apărare este consolidarea securității la Marea Neagră și Dotarea Armatei prin programe europene precum SAFE. Se vor moderniza bazele militare și se va extinde cooperarea cu partenerii strategici, în special cu SUA, pentru prezența la Flancul estic și în regiunea Mării Negre. Cheltuielile pentru apărare vor urca progresiv spre 5% din PIB până în 2035, cu 3,5% pentru înzestrare și 1,5% pentru alte domenii conexe. Se va continua înnoirea materialelor și crearea de capabilități emergente, precum tehnologiile spațiale și drone. Recrutarea va fi digitalizată, iar rezerviștii voluntari vor fi integrați în sistem, pentru sporirea rezilienței naționale.
Justiție și reforma administrativ-teritorială
Se va elimina procedura de cameră preliminară pentru clarificare rapidă a cauzelor, se vor încheia penitenciarele Buzău și Prahova, și se va finaliza Codul codurilor societăților comericale. Reforma administrativ-teritorială este considerată prioritară, fiind singura condiție pentru celelalte reforme sectoriale. România are peste 3.000 de unități administrative, multe fără resurse suficiente pentru servicii publice. Se intenționează crearea de regiuni funcționale cu personalitate juridică, potrivit modelelor europene, și reducerea numărului UAT-urilor sub pragul de viabilitate. În primii șase luni, se va realiza un audit al UAT-urilor și se vor stabili scenarii de reorganizare, cu consens politic pentru consolidarea administrației locale.
Relații externe și cooperare regională
Se va intensifica formatul trilateral România-Republica Moldova-Ucraina, cu agende anuale dedicate rezilienței și contracarării hibridului. Se menține sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și relațiile cu SUA pentru consolidarea securității regionale. România își dorește aderarea la OCDE, precum și întărirea parteneriatelor strategice cu Franța, Germania, Polonia și turcii, precum și participarea activă în Inițiativa celor Trei Mări. În regiunea Mării Negre, va fi continuată extinderea politicilor de securitate, infrastructură și conectivitate, în cooperare cu Bulgaria și Turcia, inclusiv prin implementarea Hubului de Securitate Maritimă.