Un dronă rusă de tip Geran-2 s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de zece etaje din Galați, provocând un incendiu și o explozie care au rănit o femeie și un copil de 14 ani. În urma incidentului, autoritățile analizează posibilitățile de răspuns, în contextul în care forțele armate române pot detecta dronele, dar nu dispun de tehnologia necesară pentru a le intercepta și doborî.
Detecție şi limitări în intervenție
Colonelul Cristian Popovici, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, a explicat că România are capacitatea de a identifica și urmări dronele în zona Galați, însă nu are sisteme militare pentru a le distruge. Popovici a spus că tehnologia actuală permite detectarea, dar nu și neutralizarea rapidă a țintelor mici și rapide precum dronele.
El a precizat că România lucrează cu parteneri pentru îmbunătățirea capabilităților, inclusiv prin tehnologii împrumutate. Popovici a menționat că nici Statele Unite nu dispun de o soluție unică anticontrol, iar NATO nu are o metodă universală eficiente pentru astfel de situații.
Situația din teren și provocările tehnice
Popovici a declarat că, deși drona a fost urmărită după intrarea în spațiul aerian, nu este posibil să se traga cu tunuri automate de 2×30 mm pentru neutralizarea acesteia. Folosirea focului de baraj, cu trasoare și muniție dispersată, nu reprezintă o soluție recomandată, din motive legate de efectele asupra populației și direcției traiectoriei proiectilului.
El a explicat că nu există în prezent o tehnologie militară capabilă să permită doborârea dronei în timp real, mai ales în condițiile topografice specifice zonei Galați, unde relieful dificil și proximitatea portului Reni complică intervențiile. Popovici a subliniat că, în cazul unui nou incident, soluțiile urmează să fie adaptate și dezvoltat un arsenal mai eficient.
Capacitățile militare și lipsa de soluții imediate
Denunțând vulnerabilitatea orașului, oficialul a explicat că, deși se urmărește dezvoltarea rapidă a echipamentelor moderne, actualele tehnologii disponibile sunt limitate și inadaptate pentru interceptarea dronelor mici, lente. El a comparat situația cu perioadele de tranziție din istorie, precum cel de după Primul Război Mondial, când mitraliera de companie a făcut imposibilă atacarea pozițiilor inamice, fiind nevoie de inventarea noilor tehnologii militaro-uforice pentru a putea contracara noile amenințări.
Popovici a menționat că, în convorbiri cu NATO, s-a vorbit despre lipsa unui echipament specific pentru dronă, iar protocolul actual nu permite trageri directe în condiții de siguranță.
Soluții temporare și planul pe termen lung
În lipsa unor sisteme de interceptare eficiente, autoritățile române se bazează pe identificare și monitorizare, dar nu pot interveni rapid pentru doborârea dronelor la momentul actual. Popovici a explicat că România va achiziționa sisteme antiaeriene dedicate, precum Skyranger și Skynet, din industria germană, prin programul SAFE, pentru a securiza spațiul aerian în următorii ani.
El a remarcat că războiul tehnologic evoluează rapid și că pregătirea pentru astfel de incidente impune investiții în echipamente moderne, precum și adaptarea rapidă la noile tipuri de amenințări.
Context și răspunsul la provocări
Popovici a criticat faptul că armamentul românesc nu a fost dezvoltat pentru a face față eficient dronelor și a subliniat că sistemele portabile actuale nu sunt eficiente împotriva țintelor aeriene mici și lente.
El a adus în discuție și comparația cu depozitele de petrol din Lituania, unde dronele au cazut fără măsuri de apărare.
Bărbatul a atras atenția asupra faptului că riscul războiului provine din acțiunea Rusiei, pentru care nimic nu pare a fi oprit sau eficient la momentul actual. El a remarcat că armata română se află sub presiune, dar fără vinovați clari, și că neputința tehnologică a stat la baza incidenteului de la Galați.
Popovici a condamnat comportamentul Rusiei, subliniind că țara nu a fost condamnată pentru aceste acțiuni și exprimând frustrare față de atitudinea statului rus.
Limitări ale tehnologiei militare
Ofițerul a afirmat că armamentul românesc utilizat în prezent nu a fost conceput pentru neutralizarea dronelor. Sistemele precum Chiron și Ghepard, inițial pentru elicoptere de atac, au dificultăți în fața lipsei de precizie asupra țintelor mici și lente.
El a anunțat că, prin programul SAFE, România plănuiește să achiziționeze sisteme mai eficiente, precum Skyranger și Skynet, pentru a îmbunătăți securitatea spațiului aerian.
Numărul incidentelor de acest tip continuă să impună autorităților o reevaluare a capabilităților și aplanarea vulnerabilităților în fața noilor tehnologii de război aerian.