**Vladimir Putin ar fi solicitat intensificarea sabotajelor împotriva statelor NATO, indică informații ale publicației The Wall Street Journal**
Într-o notă de evaluare transmisă oficialilor europeni, surse apropiate serviciilor americane confirmă că Vladimir Putin ar fi cerut personal creșterea operațiunilor de sabotaj împotriva entităților NATO. În centrul acestor activități aparent infiltrate se află atacul cu drone asupra aeroportului german Leipzig-Halle, din luna august, considerat de unele analize drept un episod reprezentativ pentru o campanie de destabilizare.
Inițial, ținta atacului a fost un avion cargo folosit pentru transportul ajutoarelor militare destinate Ucrainei. Conform acestor surse, încercarea de a compromite zborul nu a avut succes. Kremlinul a negat implicarea în incident și a solicitat dovezi concrete, solicitare care a rămas fără răspuns oficial din partea Rusiei, conform reprezentanților de la Kremlin.
**Ce înțelegem prin război hibrid, dincolo de declarațiile politice**
Pentru public, incidente precum atacuri informatice, campanii de dezinformare sau sabotaje asupra infrastructurii critice par a fi acte separate, fără legătură. În realitate, războiul hibrid presupune combinarea acestor metode cu scopul de a destabiliza un stat și de a influența deciziile politice.
Potrivit explicațiilor NATO, războiul hibrid face referire la intervenții care îmbină acțiuni militare și nemilitare. Acestea pot cuprinde presiuni economice, atacuri cibernetice, propagandă, precum și utilizarea unor grupări armate sau paramilitare. Obiectivul este adesea să creeze confuzie și să facă dificilă diferențierea între pace și război.
Tehnologia, în special interconectivitatea globală și evoluția rapidă a instrumentelor digitale, a amplificat aceste riscuri. Digitalizarea accelerează răspunsurile inamice și crește amploarea campaniilor de propagandă, manipulare și atacuri cibernetice asupra infrastructurii esențiale, precum rețelele energetice sau comunicațiile publice.
Această situație determină și acțiuni de prevenție și apărare din partea statelor și alianței NATO. Potrivit unor specialiști, răspunsurile pot varia de la măsuri defensive până la invocarea Articolului 5 al NATO, care prevede solidaritatea în cazul unui atac asupra unuia dintre membrii săi, însă această decizie nu se ia automat după fiecare incident.
**Discuții despre răspunsul NATO, cu participarea României**
Pe 15 și 16 octombrie, România a găzduit la București una dintre reuniunile importante ale NATO dedicate amenințărilor hibride. La eveniment au participat reprezentanți ai statelor membre, ai partenerilor, precum și ai Uniunii Europene și ai industriei.
Conferința a avut ca temă principală protejarea infrastructurii critice, în special celei energetice, și schimbul de lecții în urma incidentelor recente. Discuțiile s-au concentrat pe colaborarea cu sectorul privat pentru creșterea rezilienței în fața acestor amenințări.
Reuniunea a fost organizată de NATO în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, cu suportul Ministerului Afacerilor Interne și al SRI. În cazul României, prioritatea este menținerea funcționalității infrastructurii strategice și pregătirea instituțiilor și operatorilor pentru intervenții în situații de criză.
Participanții au abordat, de asemenea, experiențele și măsurile adoptate de Ucraina și Republica Moldova în contracararea amenințărilor hibride, consolidând astfel colaborarea regională pentru protejarea resurselor critice.
**Evenimentul demonstrează angajamentul NATO de a coordona răspunsuri comune în fața amenințărilor hibride și de a consolida relațiile cu partenerii din zona est-europeană.**
