România a înregistrat o creștere semnificativă a salariului mediu net din momentul aderării la Uniunea Europeană, de la aproximativ 866 de lei în 2007 la peste 5.500 de lei în 2026, conform unor declarații ale Ralucăi Turcan. Aceasta a menționat că piața muncii din țară a avut cea mai rapidă dezvoltare din regiune de la momentul integrării în UE, iar creșterea economiei a oferit multiple oportunități atât în interiorul țării, cât și în spațiul comunitar. Turcan a subliniat și impactul dezvoltării internetului în flexibilizarea pieței forței de muncă.
Piața muncii și principalelor probleme
Deputatul PNL a punctat însă existența unor probleme persistente. Productivitatea muncii în România rămâne mult sub media europeană, situându-se între aproximativ 18 și 20 euro pe oră, față de 45–48 euro pe oră la nivel european. În plus, aproximativ 14–15% dintre angajați sunt în risc de sărăcie, o rată semnificativ mai mare decât media UE, care este între 9 și 10%.
Povara fiscală asupra muncii reprezintă o altă dificultate. Conform declarațiilor, salariul brut nu este în totalitate suportat de angajat, întrucât în mână primește în jur de 58–59% din acesta. Restul reprezintă taxe și contribuții datorate statului, ceea ce face ca nivelul fiscal să fie foarte ridicat raportat la salariul brut.
Soluțiile propuse de Raluca Turcan
Pentru a face piața muncii mai flexibilă și a combate aceste probleme, Turcan a propus mai multe reforme. O prioritate o reprezintă reducerea taxării muncii, pentru a crește atractivitatea angajării și a crește productivitatea.
De asemenea, ea a sugerat eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, măsură care a condus deja la dispariția multor contracte de acest tip pentru costuri mai mari pentru angajatori. Propunerile mai noi includ contractul la cerere și contractul cu mai mulți angajatori, ca instrumente moderne pentru o piață a muncii mai flexibilă.
Primul răspunde nevoii de activități intermitente, iar cel de-al doilea vizează reducerea birocrației și sporirea mobilității angajaților. Ambele măsuri au ca scop și combaterea muncii la negru și facilitarea accesului categoriilor de lucrători care necesită program flexibil.
Deputatul a afirmat că astfel de reforme sunt mai actuale ca niciodată și pot stimula adaptarea pieței muncii la nevoile moderne.