Elveția va organiza duminică un referendum privind o inițiativă cetățenească menită să include în Constituție o formulare mai rigoristă a neutralității țării. Inițiativa este susținută de organizația Pro Suisse și de Partidul Democrat Evanghelic, fiind criticată de majoritatea partidelor și sondajele indicând o respingere masivă de către alegători. Primele rezultate sunt anticipate în cursul după-amiezii.
Contextul și conținutul inițiativei
Inițiativa urmărește să consacre în Constituție o neutralitate consolidată, interzicând colaborarea cu organizații militare străine și impunând restricții privind sancțiunile economice împotriva altor țări, acceptate doar dacă sunt decise de ONU. În prezent, neutralitatea Elveției, stabilită în 1848, permite țării să evite participarea la conflicte externe și să nu adopte sancțiuni fără acord internațional.
Aceasta are rădăcini adânci în istoria națională, fiind un principiu fundamental al identității elvețiene. Cu toate acestea, adoptarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei după invazia Ucrainei și candidatura pentru un mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024 au adus în discuție limitele actualei politici de neutralitate.
Dezbaterea asupra neutralității
Există două interpretări majore ale neutralității elvețiene. Susținătorii unei abordări flexibile consideră că aceasta permite adaptarea la circumstanțe și menține colaborarea cu organizații precum NATO, fără a fi membru al acesteia. În acest sens, ministrul afacerilor externe, Ignazio Cassis, a afirmat recent că neutralitatea a fost întotdeauna folosită cu o anumită marjă de manevră, subliniind că țara nu poate ignora încălcările normelor internaționale.
Organizația Pro Suisse și partidele de dreapta, precum Uniunea Democratice de Centru, susțin o viziune mai strictă a neutralității. Vicepreșudinta UDC, Céline Amaudruz, a afirmat că Elveția trebuie să fie credibilă printr-o neutralitate perpetuă, fiind un punct de sprijin pentru pace, diplomație și dialog, dar și o țară înarmată pentru a-și proteja neutralitatea.
Moscova a salutat inițiativa, considerând că Bernul s-a aliniat sancțiunilor impuse de Bruxelles și a abandonat neutralitatea tradițională. În schimb, majoritatea partidelor, inclusiv Partidul Social-Democrat și Partidul Ecologist, nu o susțin, susținând o interpretare mai flexibilă a neutralității.
Opinia publică și alte propuneri aflate pe buletinele de vot
Ultimele sondaje indică o majoritate clară împotriva inițiativei, peste 60% dintre alegători fiind de părere că trebuie respinsă. În trecut, primele estimări anunțau un scor foarte strâns, dar evoluția opiniei publice a favorizat intervenția guvernului în campanie.
Pe lângă inițiativa asupra neutralității, elvețienii vor avea de trecut și peste o altă propunere cu impact asupra autosuficienței alimentare. Aceasta urmărește creșterea procentului de producție internă de alimente la 70% în zece ani, față de circa 42% în 2024. Guvernul și principalele partide o consideră nerealistă și nesustenabilă, iar restul formațiunilor politice, inclusiv Verzilor, nu și-au exprimat o poziție clară de vot.
Rezultatele referendumului vor arăta dacă această inițiativă va modifica sau nu statutul de neutralitate al Elveției, într-un context global marcat de tensiuni geopolitice și de implicații internaționale.
