Ministrul justiției din Slovacia, Boris Susko, și premierul Robert Fico au exprimat opoziție față de decizia Comisiei Europene de a aplica o măsură restrictivă folosind majoritatea calificată, decizie despre care cred că a fost adoptată ilegal, fără a respecta dreptul unui stat suveran membru al Uniunii Europene de a opune veto-ul.
Contextul deciziei UE și reacțiile oficialilor slovaci
Decizia a fost luată de Comisia Europeană ca măsură de politică comercială. Susko a explicat că, deși la nivel general deciziile cu privire la măsuri comerciale pot fi adoptate cu majoritate calificată, situația specifică indică faptul că decizia are o natură restrictivă, fiind legată de politica externă și de securitate a Uniunii Europene. El a menționat că o interdicție privind importurile de materii prime a primit aprobarea în unanimitate, însă decizia recentă nu a fost supusă consensului unanim.
Fico a declarat că procesul de contestare legală va fi inițiat în săptămâna următoare. El a specificat că dosarul este în etapa de finalizare, dar trebuie încă structurat corespunzător pentru a fi trimis în instanță.
Planurile pentru contestarea deciziei și implicațiile juridice
Premierul Fico a recomandat ca ministerul să solicite suspendarea valabilității deciziei, având în vedere că procedurile judiciare pot dura până la trei ani. În această perioadă, importurile de gaz rus nu vor putea fi efectuate.
Susko a spus că procesul a fost initiat anterior de Ungaria, care solicită invalidarea regulamentului UE privind gazul rusesc. Slovacia s-a alăturat acestui proces, permițându-i să-și exprime opiniile și să participe în procedură, chiar dacă consideră că nu este suficient.
Ministrul a subliniat că aceste demersuri nu trebuie interpretate ca un conflict, ci ca o acțiune de protejare a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Implicarea Curții de Justiție a UE și semnificația juridică
Susko a declarat că decizia va fi una revoluționară, având potențialul de a influența modul în care UE va adopta decizii în viitor. El a menționat că până în prezent, Curtea de Justiție a UE nu s-a pronunțat asupra unei astfel de situații.
Susko a adăugat că modul în care va fi gestionată această problemă va influența evoluția juridică a Uniunii Europene și va afecta dreptul de veto al statelor membre.
Acțiunile judiciare sunt încă în derulare, iar reprezentanții slovaci susțin că e nevoie de clarificări privind modul în care vor fi luate deciziile în cadrul Uniunii și dacă dreptul de veto poate fi oprite sau nu în anumite situații.