România a înregistrat pierderi de aproape 8 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până în mai 2026. În același timp, țara și-a ajustat planul, iar suma totală de finanțare a fost redusă de la 29,2 miliarde euro la 28,5 miliarde euro în decembrie 2023, din cauza întârzierilor și nerealizării unor jaloane importante.
Contextul și responsabilitatea elaborării PNRR
Planul a fost elaborat în 2021 de guvernul condus de Cîțu, coaliție formată din PNL, USR și UDMR, sub coordonarea fostului ministru USR Cristian Ghinea. România a avut nevoie de respectarea unor jaloane pentru accesarea fondurilor și investiții, dar majoritatea reformelor au fost considerate incomplete sau întârziate.
Evoluția pierderilor financiare
Din momentul adoptării planului de către Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021, țara noastră a pierdut, din cauza implementării deficitare, aproape 8 miliarde de euro. În plus, în 2023, o ajustare a planului a dus la reducerea cu 2,1 miliarde euro a fondurilor nerambursabile.
Pierderile în 2025 și 2026
În octombrie 2025, România a pierdut accesul la circa 7 miliarde de euro din componenta de credite cu dobândă subvenționată, ca urmare a întârzierii reformelor cheie. În mai 2026, Comisia Europeană a suspendat încă 458,7 milioane euro, pentru că patru jaloane importante nu au fost îndeplinite.
Detalii despre jalone și pierderi specifice
– Pe segmentul reformei pensiilor speciale, s-au pierdut 231 milioane euro, iar România a recuperat doar 166 milioane euro.
– Pentru companiile din domeniul energiei, suma suspendată a fost de 180 milioane euro, din care țara a recuperat 48 milioane euro.
– În transporturi, pierderea a fost de 15,4 milioane euro, cu o recuperare de 4,5 milioane euro.
Gestionarea sumelor și responsabilitatea
Pierderile se datorează, în principal, numirilor pe interese politice în companiile de stat și gestionării deficitare de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Specialiștii afirmă că jumătate de miliard de euro au fost pierduți din acest motiv.
Reacția autorităților și despre reforme
Premierul Ilie Bolojan, care a preluat mandatul în iunie 2025, și-a exprimat dezacordul față de deciziile Comisiei Europene, refuzând asumarea unor vinovății directe. Comentariile oficiale arată că reformele realizate în ultimele luni au fost făcute în grabă și fără asumare clară, pentru a minimaliza impactul negativ asupra fondurilor.
Ce urmează pentru România?
Guvernul are termen până în august 2026 să acceseze restul de aproximativ 10 miliarde euro din PNRR. Orice jaloane neîndeplinite după această dată vor duce la pierderi suplimentare, fiind exclusă prelungirea planului după finalizarea anului 2026.
Concluzii și implicații
Pierderile financiare reflectă dificultățile în implementarea reformelor prevăzute în plan, precum și gestionarea ineficientă a fondurilor europene. România continuă să înregistreze reduceri semnificative ale alocațiilor, în ciuda creșterii economice din 2023, iar situația rămâne critică pentru alocările din PNRR.