Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat oficial că, pentru luna august, în România a fost declarată stare de alertă națională din cauza scăderii producției de energie electrică. În contextul acestei crize, autoritățile vor solicita Ucraina un ajutor de urgență pentru suplimentarea capacităților energetice, prin export de energie.
Discuții pentru sprijin energetic din Ucraina
Premierul a precizat că discuțiile pentru un ajutor de urgență sunt purtate cu compania Nuclearelectrica și Transelectrica. El a menționat că presa de energie în Ucraina are un surplus, iar Ucraina este de acord să exporte energie către România pentru echilibrarea sistemului energetic național.
Bolojan a spus că Ucraina va oferi cote de energie în condiții de piață, similar cu modul în care România a alocat energiei cote în regim comercial în trecut. Acest ajutor va avea loc cu sprijinul companiilor desemnate pentru negocieri, în zilele următoare.
Derularea discuțiilor include și alte țări, precum Bulgaria și Grecia, pentru asigurarea necesarului de energie. Nu au fost menționate alte sume sau volume exacte de energie ce urmează a fi exportate din Ucraina.
Măsuri de creștere a producției interne
Guvernul a recomandat ca toate capacitățile energetice naționale să funcționeze la capacitate maximă, pentru creșterea producției cu 100-200 MW.
Centralelor pe gaz, care oferă cogenerare în marile orașe, și celor pe cărbune li s-au transmis directivele de a-și maximiza activitatea. De asemenea, centralele hidroelectrice vor funcționa în principal în orele de seară pentru a crește contribuția lor în perioada deficitului.
Autoritățile au autorizat în regim de urgență peste 400 de megawați, inclusiv pentru capacități de stocare, pentru a susține sistemul energetic. Aproximativ o treime din aceste capacități sunt dedicate stocării energiei.
Guvernul a alocat o sumă de 7 milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru lucrări de întreținere a infrastructurii de pe canalul Bala, în zona aducțiunii de apă către centrala nucleară de la Cernavodă, pentru menținerea nivelului optim al debitului Dunării.
De asemenea, rectorul 2 de la Cernavodă urmează să rămână funcțional, conform datelor comunicate de Nuclearelectrica, deși deciziile se iau pe termen scurt, fără prognoze pe perioade lungi.
Situația centrala de la Cernavodă și reactoarele
Din cauza nivelului scăzut al Dunării, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit la începutul săptămânii. Pentru a preveni o eventuală oprire a Reactorului 2, s-a decis devierea unui braț al Dunării către această centrală.
Guvernul a aprobat o hotărâre pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a Reactorului 2. Astfel, se vor realiza lucrări pentru menținerea debitului de apă în bazinul de răcire, fiind alocate 7 milioane de lei pentru aceste intervenții.
Reactorul 2 contribuie cu o cantitate semnificativă din producția națională de energie, estimată la aproximativ 20% din total.
Importanța prosumatorilor și măsuri de stocare
Prosumatorii, adică producătorii individuali de energie cu capacități de stocare, pot ajuta la echilibrarea sistemului, stocând excesul de energie generat în timpul zilei în baterii.
Bolojan a remarcat că zona de stocare nu a fost suficient stimulată până acum, și că finanțările pentru fotovoltaice și stocare nu au fost condiționate adecvat. Se observă că alte țări, precum Bulgaria, cumpără surplusul de energie din România pentru a-l revinde pe timpul nopții la prețuri mai mari.
Această măsură ar putea ajuta la gestionarea eficientă a excedentului de energie și la reducerea riscului de penurie.
În cursul zilei de vineri, Guvernul a decis devierea unui braț al Dunării către centrala nucleară de la Cernavodă pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a reactoarelor. Această decizie a fost luată după ce, anterior, Reactorul 1 fusese oprit pentru scăderea nivelului apei, existând riscul opririi Reactorului 2 dacă problema nu era rezolvată.
Producția combinată a celor două reactoare asigură în mod obișnuit 20% din electricitatea produsă în România.
