România rămâne temporar fără producție de energie nucleară de la Cernavodă, după oprirea controlată a Unității 2. Efectele se resimt deja în Sistemul Energetic Național, fiind nevoie de suplinirea celor aproximativ 680-700 MW care veneau constant de la reactor.
Oprirea Unității 2 și impactul imediat asupra sistemului energetic
Unitatea 2 a fost decuplat din funcțiune din cauza nivelului scăzut al Dunării, care nu asigură debitul necesar pentru răcirea reactorului. România trebuie să compenseze această pierdere din alte surse, precum producția pe cărbune, hidrocentrale și eoliene, iar în perioadele de consum ridicat, vau depinde de importuri.
Costurile ridicate ale importurilor din orele de vârf
Decuplarea reactorului a dus la importuri din Ucraina și Bulgaria. Potrivit unui oficial din Ministerul Energiei, diferența de energie trebuie compensată din importuri, care se efectuează la prețuri mai mari, de 200-250 de euro pe MW, comparativ cu un preț mediu de 120 de euro pe MW.
Pentru cele patru ore de vârf zilnic, estimările arată că importurile pot ajunge la peste 1,2 milioane de euro pe zi. În total, dacă perioada de criză durează zece zile și prețurile rămân constante, costurile ar putea depăși 12 milioane de euro pentru intervalele de consum ridicat.
Efectul asupra prețurilor pentru consumatorii casnici
Pentru consumatorii casnici, costurile suplimentare nu se vor reflecta imediat în facturi. Furnizorii asumă inițial aceste cheltuieli, însă prețul final de achiziție a energiei poate crește ulterior atunci când contractele se reînnoiesc și se fac oferte noi.
Expertul în energie Silvia Vlăsceanu a menționat că unii furnizori ar putea propune oferte mai mari pentru a acoperi aceste cheltuieli suplimentare, influențând astfel prețurile finale.
Prosumatorii contribuie cu energie din baterii, reducând presiunea asupra sistemului
O surpriză în gestionarea crizei a fost livrarea de energie din capacitățile de stocare, care, joi seară, a ajuns la aproape 630 MW, aproape cât cei 680 MW asigurați de Reactorul 2.
Directorul Romania Energy Center, Eugenia Gusilov, a explicat că o parte din această energie provine de la prosumatorii cu panouri fotovoltaice și baterii. Aceștia încarcă bateriile în timpul zilei, iar seara trimit energie în rețea pentru a compensa lipsa nucleară.
Conform aceleiași surse, prosumatorii au injectat în rețea între 20:00 și 22:00 întreaga energie acumulată, considerând această acțiune un gest de solidaritate. Disponibilitatea de a participa variază, însă, deoarece unii prosumatori reclamă prețuri prea mici pentru energia livrată.
Electrica a implementat, în acest sens, un stimulent suplimentar de 40 de bani per kWh pentru prosumatorii care injectează energie din baterii în intervalul 19:00-22:00, în această perioadă de criză.
