Mai multe documente, mesaje și înregistrări audio atribuite jurnalistei ruse Ksenia Sobchak au fost obținute de hackeri și făcute publice, oferind o perspectivă asupra controlului exercitat de Kremlin asupra unor canale media cu milioane de urmăritori, considerate independente. Materialele evidențiază presiuni, negocieri și încercări de influențare a liniilor editoriale în privința subiectelor sensibile precum războiul din Ucraina, mobilizarea militară și situația economică internă.
Documente și înregistrări audio atribuite Sobchak
Hackersii au atacat două canale Telegram asociate Kseniei Sobchak: „Ostorojno, Novosti”, cu aproape 1,6 milioane de abonați, și „Krovavaia barînea”, cu peste 1,1 milioane de urmăritori. Au fost publicate capturi de ecran, fișiere audio și alte materiale despre care susțin că provin dintr-un arhivă personală de sute de gigabytes, colectată pe parcursul mai multor ani.
Sobchak a confirmat pe Telegram că și-a pierdut accesul la unele conturi după compromiterea adresei de e-mail, însă a respins autenticitatea documentelor publicate și a precizat că mesajele difuzate de hackeri sunt falsificate.
Procurorii grupului Black Mirror au prezentat capturi de ecran, fișiere audio și documente, afirmând că acestea provin din arhiva personală a jurnalistei. Analiști independenți, precum și jurnaliști ruși aflați în exil, precum Dmitry Kolezev, au studiat materialele, dar nu le-au putut verifica independent. Confirmările parțiale au venit de la vizate în corespondență, iar unele mesaje vocale purtând vocea lui Sobchak au fost identificate de participanți păgubiți.
Ksenia Sobchak, personalitate influentă cu rădăcini politice
Fiica lui Anatoly Sobchak, primul primar ales democratic al Sankt Petersburgului după destrămarea URSS, Ksenia Sobchak este una dintre cele mai cunoscute figuri din spațiul media rus din ultimele două decenii. Relațiile apropiate cu Vladimir Putin, având în vedere perioada în care acesta a activat în administrația fostului primar, au alimentat speculații despre statutul privilegiat al jurnalistei.
În 2018, Sobchak a candidat la alegerile prezidențiale din Rusia și a realizat interviuri cu reprezentanți ai opoziției. În prezent, conduce un canal de YouTube și un proiect media pe Telegram, „Ostorojno: Sobchak”, cu 4,15 milioane de abonați, fiind percepută ca o voce relativ independentă în spațiul public rus.
Relațiile dintre media și Kremlin reflectate în discuții
Un fragment semnificativ publicat de hackeri este un mesaj vocal atribuit lui Sobchak, adresat directorului „ANO Dialog”, organizație apropiată Administrației Prezidențiale și responsabilă de comunicarea oficială a autorităților de la Moscova. În acest mesaj, ea întreabă: „Cu ce am încălcat înțelegerile? Noi le respectăm”, sugerând existența unor reguli informale între redacție și reprezentanți ai Puterii.
Această conversație pare să confirme o practică frecventă în sistemul de control al fluxului de informații din Rusia, unde limitele de reportare sunt deseori stabilite prin contacte personale și discuții informale, nu doar prin interdicții oficiale.
Restricții privind acoperirea crizei benzinei
Un alt fragment evidențiază relația complicată dintre jurnalism și controlul informației despre criza carburanților. Sobchak explică de ce redacția sa a publicat despre problemele cu benzina din diverse regiuni, afirmând: „Există această problemă cu benzina. Nu putem să nu scriem despre asta. Este clar că problema nu există de ieri și este evident că tema este importantă.”
Discuțiile se concentrează asupra conflictului intern între dorința de a informa publicul și presiunea de a evita supărărea autorităților. În schimb, editorul, Serghei Titov, insistă că: „Toată țara arde. Eu nu pot să nu scriu adevărul. Și nu am de gând să mint.” Aceasta reflectă tensiunile interne din redacție în raport cu politicile impuse de conducere.
Subiectele tabu: mobilizarea și controversele din teren
Conversațiile relevă dificultățile în acoperirea mobilizării militare și poveștile despre recrutări forțate, precum și despre pierderile din Ucraina. Sobchak menționează regiunea Penza, unde redacția colecta informații despre cazuri de recrutare forțată și transferul elevilor și bărbaților la centre de mobilizare.
Un mesaj vorbit atribuit ei afirmă: „Noi ne respectăm partea de înțelegeri, dar ni se spune clar: asta se poate, asta nu se poate”, evidențiind existența unor reguli nonoficiale de cenzură sau autocenzură impuse de autorități.
Frica de sancțiuni și autocenzura
Un alt fragment scoate în evidență temerile Sobchak privind represaliile autorităților. Într-un mesaj, ea afirmă: „Nu am de gând să devin agent străin din cauza asta,” exprimând teama de a fi sancționată sub această clasificare.
În Rusia, statutul de „agent străin” impune obligații administrative, stigmatizare publică și restricții financiare, fiind un instrument de intimidare a jurnaliștilor și organizațiilor independente. Mesajul indică faptul că această amenințare face parte din mecanismul de autocenzură în rândul personalului media critice.
**Materialele făcute publice, în ciuda respingerii oficiale, sugerează existența unei practici de control subtil asupra informațiilor diseminate de mass-media din Rusia.**
