Sorin Grindeanu, liderul PSD, a reafirmat miercuri nemulțumirea partidului față de actualul premier și a afirmat că România are nevoie urgent de o resetare. El a invocat trei semnale negative: creșterea inflației, scăderea consumului și reducerea prognozei de creștere economică prezentate de Fondul Monetar Internațional.
Situația actuală a majorității parlamentare și scenariile post-20 aprilie
Structura Parlamentului indică faptul că actualul nucleu format din PNL și USR include 132 de parlamentari. La aceste computații se adaugă sprijinul UDMR și al grupului minorităților naționale, ajungând la un total de 181 de voturi. Acest număr este sub pragul de 233 de voturi necesar pentru susținerea unui guvern.
Potrivit datelor, în Camera Deputaților, PNL are 51 de deputați, USR 40, UDMR 22, iar grupul minorităților 17. În Senat, PNL are 22 de senatori, USR 19 și UDMR 10. La nivel total, sprijinul parlamentar nu depășește majoritatea necesară pentru formarea unui guvern stabil.
O ieșire a PSD din coaliție ar crea un vid de susținere parlamentară, ce ar necesita formarea unor alianțe noi sau găsirea unei formule pentru guvern minoritar.
De asemenea, senatori AUR și-au exprimat clar refuzul unei colaborări cu partidele aflate la guvernare, cu excepția unui guvern temporar pentru organizarea alegerilor anticipate. AUR nu a depus în această sesiune parlamentară o moțiune de cenzură și așteaptă rezultatul consultărilor din PSD.
PNL a reiterat sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan și a afirmat că nu va accepta ca PSD să decidă cine va fi premier din partea liberalilor. Totodată, liberalii au avertizat că, în cazul unei crize guvernamentale provocate de PSD, nu vor mai putea rămâne în coaliție. USR a transmis că nu va mai negocia o altă formulă guvernamentală cu PSD dacă social-democrații contribuie la înlăturarea Cabinetului Bolojan.
Posibile scenarii după data de 20 aprilie
Un scenariu vizează renegocierea majorității, fără plecarea imediată a PSD, prin reconfigurarea formațiunilor și adaptarea condițiilor politice. La congresul din 20 aprilie, conducerea PSD ar putea primi mandat pentru a negocia concesii din partea premierului Bolojan, din partea filialelor din țară.
Un alt scenariu, apreciat ca fiind cel mai probabil în rândul PSD, presupune retragerea miniștrilor social-democrați din Cabinetul Bolojan. În acest caz, palatul Victoria ar trebui să ceară Parlamentului confirmarea unei noi formule de guvern. Dacă această formulă primește voturile necesare, Bolojan poate continua în funcție; dacă nu, se vor deschide negocieri pentru formarea unui nou Guvern.
Un al treilea scenariu implică o criză politică, fie prin eșecul unui nou vot de încredere, fie printr-o moțiune de cenzură. În această situație, președintele Nicușor Dan va chema partidele la consultări și va desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, care va căuta majoritatea parlamentară pentru învestitură.
Președintele a evitat până acum să confirme declanșarea acestor scenarii, afirmând că actuala configurație parlamentară impune colaborare între partide.
Posibila schimbare a liderului PNL și variante de premier
Recent, în discuțiile politice a început să circule ideea în interiorul PNL de a înlocui actualul premier Ilie Bolojan, pentru a evita o criză parlamentară fără soluție clară. Potrivit unui acord semnat în iunie 2025, funcția de premier revine PNL până în aprilie 2027, ceea ce permite schimbarea titularului fără a afecta structură guvernamentală.
Numirea unui nou premier liberal nu se opune intenției președintelui Nicușor Dan de a menține stabilitatea coaliției. În declarațiile sale publice, președintele a indicat că prioritatea este păstrarea coaliției, nu numele premierului.
Numele vehiculate pentru potențialul înlocuitor al lui Bolojan includ Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare. Liderii PNL, precum Mircea Abrudean, au respins însă aceste speculații, considerând că nu este corect ca PSD să impună alegerea premierului PNL. Regulile interne și acordurile din coaliție indică faptul că, teoretic, liberalii pot numi un alt premier fără a afecta stabilitatea guvernului.
Pentru ca această schimbare să fie implementată, liberalii caută o redistribuire a portofoliilor în cabinet, eventual eliminând sau diminuând rolul USR și consolidând poziția PNL prin preluarea unor ministere de la celelalte partide aflate în coaliție. Actuala structură a ministerelor prevede câte patru portofolii pentru PNL și USR, șase pentru PSD și două pentru UDMR, ceea ce face ca orice modificare să fie previzibilă în negocieri interne.