Senatul a adoptat, luni, o declarație legată de poziția României privind politica externă și de securitate comune a Uniunii Europene, în contextul discuțiilor despre extinderea votului cu majoritate calificată în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC). Documentul a fost aprobat cu 64 de voturi „pentru”, din partea grupurilor PSD, AUR și PACE – Întâi România, 29 de voturi „împotrivă” de la PNL și USR, și nouă abțineri ale senatorilor UDMR.
Declarația aduce în discuție participarea Oanei Țoiu, ministrul interimar al Afacerilor Externe, la un grup de state ale Uniunii Europene care explorează posibilitatea de a extinde folosirea votului cu majoritate calificată în deciziile Consiliului UE în domeniul PESC. Documentul acuză că aceasta s-a făcut fără un mandat politic și parlamentar clar, și fără o transparență în procesul decizional.
Controverse legate de mandat și semnarea documentului
Senatul solicită guvernului și Ministerului Afacerilor Externe clarificări privind dacă Oana Țoiu a avut mandat expres pentru semnarea unui document comun din 1 septembrie 2026, referitor la limitarea veto-ului și extinderea votului cu majoritate calificată în PESC. De asemenea, cere să se stabilească dacă această semnătură constituie un angajament politic implicit din partea României.
Parlamentarii doresc să afle dacă reprezentantul României a fost informat anterior despre implicațiile asupra poziției naționale și dacă documentul a fost semnat cu mandat explicit pentru susținerea ulterioară a mecanismelor de extindere a QMV în domeniul politicii externe.
Congressul solicită ca guvernul să oprească imediat orice demersuri privind extinderea votului cu majoritate calificată în PESC, inclusiv participarea reprezentanților țării la activitățile unui grup de state. În plus, este cerut ca guvernul să reafirme în UE principiul că orice extindere a votului trebuie să fie precedată de un acord politic explicit al României.
Interesele strategice ale României și poziția senatorilor
Documentul subliniază că România consideră interese naționale fundamentale securitatea în regiunea Mării Negre, stabilitatea în Ucraina și Republica Moldova, protecția frontierelor externe ale UE, securitatea energetică și relațiile transatlantice. Această poziție a fost exprimată clar și în declarația adoptată.
Senatul mai solicită ca guvernul să asigure că orice extindere a votului cu majoritate calificată va avea nevoie de acordul explicit al țării, înainte de orice modificare a mecanismelor de decizie în domeniul PESC.
Reacția Oanei Țoiu și criticile aduse
Oana Țoiu afirmă că declarațiile și acuzațiile legate de renunțarea la dreptul de veto sunt false. Ea susține că nu există o propunere de renunțare la veto, iar procesul de decizie necesită un consens, conform tratatelor UE.
Ministrul interimar critică afirmațiile politicienilor AUR și ai altor partide, despre faptul că România ar fi renunțat sau și-ar fi pierdut dreptul de veto. Ea explică că, în domeniul militar, renunțarea la veto nu poate avea loc peste noapte, iar în celelalte domenii, aderarea la decizii cu majoritate calificată necesită o aprobare ulterioară din partea parlamentelor naționale, cu o procedură de șase luni pentru dezbatere.
În cadrul unei postări pe Facebook, ea subliniază că documentul invocat doar subliniază necesitatea explicării motivate a veto-ului, menționând explicit că dreptul de veto rămâne valid și intact. Aceasta susține că dezbaterile despre un potențial renunțare la veto sunt dezbateri false, generate de interpretări greșite ale unei scrisori între miniștrii de externe.
Ministrul afirmă totodată că forma scrisorii încărcată politic nu prevede în mod formal abandonarea dreptului de veto, ci solicită explicații din partea statelor membre pentru a justifica eventualele blocaje.
Senatorii și reprezentanții politici contestă modul în care anumite informații sunt prezentate și susțin că interesele naționale, în special în ce privește regiunea Mării Negre și securitatea energetică, nu pot fi lăsate la discreția majorităților din alte state membre ale UE.
Declarația și reacțiațiile au apărut în contextul discuției despre reformarea mecanismelor de decizie în cadrul politicii externe a UE, în special în domeniul PESC, unde extinderea votului cu majoritate calificată este analizată ca o posibilă evoluție.
