Riscurile cibernetice din România s-au intensificat în 2025, fiind evidențiate de un raport recent al DNSC. În anul menționat, attackurile au vizat în special sectorul poștal și de curierat, precum și infrastructurile pieței financiare, acestea concentrând aproape două treimi din incidentele înregistrate.
Principalele tipuri de incidente și domeniile afectate
Datele arată că serviciile poștale și de curierat au fost ținta a 11% din totalul atacurilor raportate. În cazul infrastructurilor financiare, procentul a fost de 6%. Phishingul a reprezentat 38% din incidente, iar fraudele cibernetice încă 27%, aproape două treimi din toate rapoartele primite de DNSC în 2025.
Compromiterea conturilor a fost responsabilă pentru 9% din total, iar compromiterea aplicațiilor și serviciilor pentru 3%. Aceste cifre indică vulnerabilitatea factorului uman și a aplicațiilor ca fiind cele mai frecvente puncte de atac.
Escaladarea complexității și sofisticării atacurilor
Anul 2025 a înregistrat o creștere semnificativă a riscurilor cibernetice. În același timp, atacurile ransomware de amploare au fost dirijate către organizații din sectoare esențiale, companii private și instituții publice.
Grupările specializate au profitabilizat contextul geopolitic pentru a desfășura campanii avansate. Iranul și Rusia sunt printre actorii susținuți de stat care continuă să exploateze vulnerabilități tehnice și organizaționale în aceste sectoare.
Rolul inteligenței artificiale în dinamica riscurilor
Instrumentele bazate pe inteligență artificială au crescut nivelul de sofisticare al atacurilor, facilitând exploatarea automată a vulnerabilităților software. Adoptarea rapidă a aplicațiilor de IA generativă a creat noi dependențe tehnologice, multe organizații neavând încă gestionate corespunzător aceste riscuri.
Apare astfel o nevoie tot mai mare pentru investiții în securitatea digitală și în gestionarea riscurilor generate de tehnologiile noi.
Contextul geopolitic și digitalizarea accelerată
Raportul precizează că amenințările împotriva spațiului civil din România au rămas ridicate pe tot parcursul anului trecut, în condițiile tensiunilor geopolitice și al intensificării activităților grupărilor de criminalitate informatică.
Digitalizarea serviciilor publice și comerciale a extins suprafața de atac, în condițiile în care sectorul energetic, de transport și sistemul bancar au fost și ei vizate în mod frecvent.
Diferențele de maturitate cibernetică între sectoare
Mai mult, raportul subliniază diferențele de maturitate în domeniul securității cibernetice dintre diversele sectoare economice și chiar între organizații din același domeniu. Acest fenomen menține un nivel ridicat al riscurilor și subliniază necesitatea investițiilor continue în securitatea digitală.
Exploatarea vulnerabilităților, fie tehnice, fie organizaționale, rămâne o practică comună printre actorii implicați, fie că sunt grupări motivate financiar sau susținute de anumite state.
Sincronizarea eforturilor la nivel național rămâne esențială pentru reducerea impactului acestor amenințări.
