
Un sondaj IRSOP realizat în perioada 25-30 iunie 2026 pe un eșantion de 500 de persoane indică o deteriorare generală a percepțiilor economice în România, cu excepția economiilor pentru situații neprevăzute, care au înregistrat o ușoară creștere.
Percepția asupra inflației și situației financiare
Așteptările privind inflația au crescut, de la 78% în mai la 83% în iunie. Este cel mai ridicat nivel din februarie 2026, atunci când a fost înregistrată ultima intenție similară. De asemenea, 61% dintre respondenți consideră că situația lor financiară se va înrăutăți în următoarele 12 luni, față de 54% în luna mai.
Perspectiva asupra nivelului de trai pe următorii cinci ani s-a deteriorat, cu 57% dintre români anticipând o calitate mai slabă, față de 52% anterior.
Pasiunile de consum și restrângerea bugetelor
Stagnarea percepției privind consumul este remarcabilă: 61% afirmă că achizițiile pentru consumul curent sunt mai reduse comparativ cu anul trecut, același procent ca în mai. Această constatare sugerează că o parte semnificativă a populației a atins deja un nivel de austeritate personală și nu mai poate reduce cheltuieli adiționale.
Starea pieței muncii și perspectivele de angajare
În ce privește piața muncii, 27% dintre angajați se tem de disponibilizare, iar această procentualitate s-a menținut constant față de mai.
Percepția asupra disponibilității locurilor de muncă s-a înrăutățit, procentul respondenților care spun că găsirea unui job în localitatea lor e dificilă a crescut de la 66% în mai la 70% în iunie. Majoritatea celor care se simt deja vulnerabili în privința locului de muncă (81%) nu anticipează o revenire rapidă sau sigură în găsirea unui alt loc de muncă.
Perspectiva asupra pieței valutare și a politicii monetare
Așteptările legate de cursul de schimb s-au intensificat, procentul celor care cred că leul va pierde din valoare în următoarele 12 luni a crescut de la 60% la 70%. În același timp, cei care anticipează dobânzi mai mari au crescut de la 69% la 74%. Aceste cifre indică o populație pregătită pentru un scenariu de politică monetară restrictivă, chiar dacă percepția generală despre creșterea economică rămâne slabă.
Intențiile de consum și economia reală
Datele arată o tendință clară de restrângere a cheltuielilor discresionare. În cursul anului, intenția de a cumpăra o mașină nouă sau second-hand a scăzut de la 20% la 17%. În același timp, investițiile în propria firmă, deschiderea unei afaceri și achiziția unei locuințe s-au redus, cu valorile cele mai semnificative la categoria locuințe, de la 8% la 4%.
Singura categorie în creștere este cea a economiilor pentru situații neprevăzute, de la 44% în mai la 47% în iunie. Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 5,5% în primele cinci luni ale anului față de perioada similară a anului anterior, conform statisticii oficiale.
Interpretarea datelor și tendințele generale
Rezultatele indică o acumulare de pesimism în rândul populației, mai degrabă decât o criză bruscă. Percepțiile referitoare la evoluția prețurilor, cursul de schimb și dobânzile s-au înrăutățit rapid, însă comportamentul de consum nu a mai suferit modificări, sugerând că mulți români au ajuns deja la limita ajustării posibile.
Această situație reflectă o stare de fapt, în care oamenii nu mai pot restrânge suplimentar cheltuielile, fiind deja la un prag de austeritate.
Rezultatele complete ale sondajului IRSOP pot fi consultate pe site-ul institutului.
