Un eveniment recent a stârnit controverse în ceea ce privește legislația privind exproprierile pentru proiecte miniere în România. În urmă cu șase luni, Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, și doi deputați PSD de Hunedoara s-au întâlnit cu reprezentanții companiei canadiene Euro Sun Mining, într-o discuție despre modificarea legislației legate de exproprieri. Întâlnirea a fost semnalată public doar de partea companiei, care a comunicat că oficialii români au promis accelerarea procesului legislativ pentru valorificarea resurselor naturale ale țării.
Autoritățile române nu au făcut publică nicio informare despre această întâlnire. Întrebările adresate președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și ministrului Economiei, Irineu Darău, privind întâlnirea și interesele companiei, au rămas fără răspuns până la data publicării acestui articol. În schimb, CEO-ul Euro Sun Mining a recunoscut oficial că discuțiile purtate au avut un character tehnic și consultativ.
Proiectul de lege și procedura legislativă
Legea ce prevede exproprierea cetățenilor români în favoarea companiilor private a fost înregistrată la Senat pe 17 februarie 2026 și are semnătura unui număr semnificativ de parlamentari din mai multe formațiuni, printre care PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanți ai minorităților. Parlamentarii care au susținut inițiativa au solicitat ca legea să fie dezbătută în procedură de urgență, ceea ce s-a întâmplat pe 9 martie.
După reacțiile negative venite din partea societății civile, procesul a fost încetinit. O petiție inițiată de Declic a fost semnată de peste 25.000 de persoane. De asemenea, România Curată și peste 60 de organizații neguvernamentale au sesizat Comisia Europeană cu privire la proiect. În ultimele săptămâni, în cele patru comisii de raport, dezbaterile au fost amânate repetat. Pe 14 aprilie, Senatul a decis prelungirea termenului de adoptare tacită, de la 45 la 60 de zile. Camera Deputaților urmează să fie forul decizional pentru această legislație.
Controverse și motivele criticilor
Proiectul legislativ urmărește să implementeze în legislație Regulamentul european Critical Raw Materials Act (CRMA), adoptat în 2024. Scopul acestuia este de a asigura recuperarea și exploatarea materiilor critice, precum litiu, nichel sau cobalt, necesare industriei strategice europene. Însă, România Curată remarcă faptul că legea românească nu urmărește să transpună în mod precis regulamentul european, ci are ca scop rezolvarea unor probleme specifice ale proiectelor miniere din țară.
Reprezentanții publicăției susțin că, în realitate, regulamentul european nu impune exproprierea în interes privat, ci lasă statelor membre decizia de a declara anumite proiecte ca fiind „de interes public”. În plus, documentul european nu limitează standardele de protecție a mediului, ci lasă la latitudinea statelor modul în care acestea gestionează aceste aspecte. Legea românească, însă, prevede termene extrem de reduse pentru autorizare – între 30 și 90 de zile – ceea ce ridică întrebări privind eficacitatea procesului de consultare publică și implicarea localnicilor.
Psych>Termenele accelerate pentru autorizare și judecarea exclusivă la Curtea de Apel București sunt alte motive de critică. România Curată subliniază că aceste prevederi fac dificilă participarea efectivă a comunităților locale și reduc accesul la justiție. Consiliul Suprem al Magistraturii a tras și el un semnal de alarmă, criticând faptul că toate dosarele legate de aceste exproprieri vor fi judecate exclusiv în capitală, ceea ce poate reprezenta un obstacol pentru comunitățile din zonele amenințate de exploatare.
În prezent, legea nu a fost încă adoptată, iar dezbaterile din Parlament continuă să fie amânate, în condițiile în care opoziția și societatea civică critică termenele scurte, lipsa transparenței și impactul asupra participării publice.