Numărul străinilor cu permis de ședere în scop de muncă în România a depășit 148.000 la finalul anului 2025, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). În contextul unui nou cadru legislativ, OUG nr. 32 din 2026, procesul de recrutare și integrare a cetățenilor extracomunitari a suferit modificări semnificative, alterând modul în care angajatorii pot accesa forța de muncă din afara Uniunii Europene.
Contextul migrator și numărul de străini în România
Până la sfârșitul anului 2025, peste 148.000 de cetățeni din afara UE, Spațiului Economic European și Elveției aveau permise de ședere pentru muncă în România. Datele indică o creștere constantă față de anii anteriori, cu Nepalul reprezentând unul dintre cei mai importanți contributori, conform analizelor anuale realizate de Economica.net.
Impactul OUG nr. 32/2026 asupra pieței muncii
Noua ordonanță a fost adoptată pentru a regulariza și combate vulnerabilitățile legislative de pe piața forței de muncă, care au fost exploatate de anumite firme de recrutare de forță de muncă extracomunitară. OUG 32/2026 înăsprește condițiile pentru accesul străinilor pe piața muncii și introduce norme mai stricte pentru angajatori.
Această reformă a reconfigurat profund procedurile de recrutare și de autorizare pentru cetățenii din afara UE, urmărind reducerea riscurilor de abuzuri și migrație ilegală. Cu toate acestea, dispozitivele legislative actuale prezintă vulnerabilități suspectate a putea fi remediate de Parlament prin legea de aprobare.
Reacția mediului de afaceri și dificultăți legate de implementare
Recrutarea lucrătorilor din țări precum Bangladesh și Pakistan continuă să prezinte riscuri mai ridicate în contextul noii legislații, deși angajatorii precizează că nu se urmărește recrutarea persoanelor dispuse să accepte salarii minime sau condiții precare. În cazul grupului, se observă că angajatorii caută candidați dispuși să înțeleagă și să accepte proiectul profesional, considerând că riscurile pentru fluctuația de personal și stabilitatea angajamentului pot fi evitate printr-o politică de resurse umane bazată pe respect și transparență.
Colaborarea între angajații români și străini
Comunicarea și integrarea joacă un rol crucial. În cadrul grupului, nu s-au semnalat diferențe semnificative în comportamentul de colaborare între angajații români și cei străini, după o perioadă de acomodare. Sistemul de mentori, în care colegii mai experimentați sprijină noii angajați, contribuie la reducerea eventualelor neînțelegeri lengaj și culturale, facilitând coeziunea internă.
Provocări în procesul de recrutare sub noua legislație
Unul dintre principalele obstacole identificate este starea de incertitudine generată de blocajul pe platforma Work in Romania, ca urmare a unei hotărâri judecătorești. Angajatorii se confruntă cu dificultăți în derularea procedurilor, iar lipsa unor reguli clare și predictibile poate afecta activitatea operațională a companiei.
De asemenea, mediul de afaceri solicită ajustări ale legislatiei pentru a asigura un echilibru între măsurile de control ale statului și necesitatea de a acoperi deficitul de personal. Competitivitatea și stabilitatea nu pot fi garantate dacă procedurile de autorizare continuă să fie ambigue, în condițiile unei legislații în continuă schimbare.
Perpectiva generală
În condițiile în care controlul imigrației a fost consolidat prin ordonanță, iar numărul total de străini cu permis de muncă a crescut la peste 148.000, mediul de afaceri din domeniul ospitalității înregistrează provocări legate de implementarea normelor și procedurilor directe. Noul cadru legislativ, deși menit să reglementeze și să limiteze abuzurile, încă necesită ajustări pentru a asigura o funcționare predictibilă și echitabilă a procesului de recrutare a forței de muncă din afara Uniunii Europene.
