Banca Centrală Europeană a aflat vineri despre decizia Statelor Unite de a vinde euro pentru a susține yenul, după ce tranzacția fusese deja efectuată, potrivit surselor citate de cotidianul Financial Times. Discuțiile dintre oficialii europeni și cei americani au avut loc sâmbătă, când președinta BCE, Christine Lagarde, și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, au purtat conversații despre intervenție.
Oficialii BCE critică o acțiune fără precedent a SUA
Intervenția SUA a fost realizată fără coordonare anterioară cu BCE, fiind caracterizată de oficialii europeni drept o încălcare fără precedent a convențiilor de colaborare dintre băncile centrale occidentale. Lipsa coordonării a fost considerată o situație extrem de neobișnuită, întrucât, în mod tradițional, intervențiile valutare ale Statelor Unite se fac prin vânzarea de dolari, nu de euro.
Sursele au indicat că oficialii BCE au considerat această mișcare ca fiind o derulare necoordonată, ceea ce evidențiază un nivel de independență și de abordare diferit față de protocolul anterior. După Al Doilea Război Mondial, băncile centrale și ministerele de Finanțe au pus accent pe încredere reciprocă și consultare, iar intervențiile anterioare pe piețele valutare au fost, în general, coordonate și transparente.
Reacții și implicații ale deciziei americane
O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru Financial Times că acțiunea SUA a fost „foarte surprinzătoare” și „tristă”. Aceasta a subliniat că, până acum, astfel de acțiuni nu au mai avut loc, avertizând asupra riscului de a pune în pericol decenii de cooperare între băncile centrale occidentale, menită să mențină stabilitatea financiară și să sprijine creșterea economică.
Autoritățile americane au recurs la vânzarea de euro, evitând astfel vânzarea de dolari, care ar fi putut fi interpretată drept o încercare de a slăbi moneda americană. Este speculat că această decizie a fost motivată și de dorința Washingtonului de a evita ca Japonia să fie nevoită să vândă titluri de stat americane, într-un context în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA sunt aproape de nivelurile maxime din ultimii 19 ani.
Reprezentanții Trezoreriei SUA au afirmat că nu coordonează deciziile privind utilizarea resurselor din Exchange Stabilization Fund cu autoritățile străine, indicând o abordare unilaterală. Un oficial de rang înalt din administrația Trump a precizat că „respectăm confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii noștri internaționali”, diferențiind această poziție față de cea a Bancii Centrale Europene.
Intervenții ale SUA și Japoniei pentru susținerea yenului
Potrivit datelor preliminare ale Băncii Japoniei, Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, echivalentul a 87 de miliarde de dolari, în doar două zile, pentru susținerea monedei naționale. Aceste intervenții combinate ale SUA și Japoniei au fost eficiente în aprecierea yenului, care a crescut de la aproape 164 de yeni pentru un dolar la începutul lunii, până la circa 157.
Ulterior, yenul s-a depreciat ușor, ajungând la aproximativ 158 de yeni pentru un dolar. Mișcarea în valută sugerează o reacție rapidă la intervențiile concertate ale celor două țări, vizând stabilizarea monedei japoneze într-un context de presiuni pe piața valutară internațională.
Rezultatele acțiunilor au avut impact vizibil asupra cursului dolar/yen, dar întărirea monedei japoneze a fost temporară, iar cursul s-a stabilizat ușor peste nivelul de 157 yeni pentru un dolar.
