Un nou proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost publicat recent în dezbatere publică, fiind aproape de a fi trimis Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ. Documentul vine în contextul unor probleme majore legate de costurile legate de hotărârile judecătorești și modificarea salariilor magistraților, precum și a riscului de penalizări din fonduri europene.
Valoarea estimată a costurilor și hotărârile judecătorești
Costurile asociate hotărârilor judecătorești pentru tranșele scadente ale drepturilor obținute prin astfel de decizii sunt de 7,14 miliarde de lei. Aceste sume însumează aproape tot spațiul disponibil în buget pentru corectarea legislației actuale, iar din total, 5,95 miliarde de lei sunt doar în instanțe.
Dacă legislația actuală nu va fi schimbată, aceste costuri pot ajunge până la 11,5 miliarde de lei, dintre care aproape 10 miliarde sunt numai pentru hotărârile judecătorești în instanță. Aceste cifre indică creșteri semnificative ale cheltuielilor și pot agrava situația fiscală a statului.
Impactul asupra bugetului și al PNRR
Ministrul interimar al Muncii a subliniat că, pe lângă riscul de a pierde 770 milioane de euro din PNRR dacă jalonul nu este îndeplinit, România va trebui să suporte și costurile generate de ne-reforma sistemului. Costurile non-reformei sunt legate de situația salarială și hotărârile judecătorești care au crescut salariile în mod discreționar.
Deblocarea situației presupune o legislație unitară, aşa cum a fost susținut, pentru a evita creșterea costurilor și a inechităților în sistemul de salarizare publică. În cazul în care nu se intervine, datoriile se vor duce la 11,5 miliarde de lei, iar aproape 10 miliarde vor fi în instanțe.
Modificări în salarizarea magistraților și alte categorii
Magistrații vor beneficia de înghețări ale salariilor, condiție prevăzută de noua legislație. În prezent, salariile judecătorilor au crescut mult peste nivelul grilei din vechea Lege a salarizării 153/2017, ceea ce va determina o reducere medie a salariului de bază cu 16%.
Salariile în plată ale magistraților vor fi ajustate în funcție de o evaluare bazată pe cele mai bune practici internaționale, realizată de Banca Mondială în perioada anilor anteriori. Aceasta va duce la o scădere mediană de la 22.907 lei la 19.268 lei, pentru salariile în plată.
Se va menține salariul de bază, iar compensarea va fi făcută individual, pentru a nu se diminua valorile deplin. În procesul de realiniere a grilelor, salariile magistraților și celelalte categorii din sectorul public ar urma să devină mai echitabile și mai unificate pe termen lung.
Perspectiva legislativă și obiectivele reformei
Proiectul de lege propus include grile de salarizare noi și un calendar clar pentru implementare. Scopul este de a realiza o salarizare unitară, eliminând excepțiile și diferențele create de legi speciale. În acest mod, sistemul de salarizare public va avea o structură clară, mai transparentă și mai justificată.
Reforma vizează reducerea discrepanțelor dintre salariile actuale și nivelurile considerate echitabile, pe baza analizelor realizate de autorități și de specialiști internaționali. Nu se promit soluții rapide sau îndepărtarea completă a inechităților, dar alinierea grilelor constituie un pas major în direcția unui sistem salarial mai echilibrat.
Noul proiect de lege urmărește, astfel, să consolideze cadrul legal și să asigure stabilitatea sistemului de salarizare pentru toate categoriile de angajați din sectorul public, inclusiv pentru magistrați și funcționari publici.