Cuba a anunțat joi un pachet de 176 de măsuri destinate promovării unei economii de piață, în contextul unei crize severe și al presiunilor din partea Washingtonului. Aceste reforme reprezintă cea mai amplă revizuire a modelului economic de la instaurarea comunismului, în urmă cu aproape șapte decenii.
Reforma economică anunțată de Cuba
Programul include o serie de modificări care urmăresc adaptarea economiei cubaneze la un sistem de piață. Este considerată cea mai semnificativă schimbare de după revoluție, însă criticii occidentali, inclusiv Departamentul de Stat al SUA, cataloghează aceste măsuri ca fiind superficiale.
Reacția Statelor Unite
Statele Unite apreciază reformele ca fiind simbolice, afirmând că acestea „nu reprezintă nimic mai mult decât o perdea de fum”. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a criticat inițiativa ca fiind o „strategy tipică”, menită să creeze o iluzie a schimbării, dar să nu aducă consecințe reale.
Washingtonul solicită reforme economice și politice substanțiale, menite să facă Cuba atractivă pentru investitori și să ofere populației libertate și oportunități. SUA susține că actualele măsuri nu sunt suficiente pentru a contracara problemele structurate ale insulei.
Contextul geopolitic și tensiuni actuale
Relațiile dintre Cuba și SUA s-au tensionat din ianuarie, marcate de sancțiuni mai dure și de tensionarea relațiilor cu Venezuela. Statele Unite au impus o blocadă petrolieră de facto și au aplicat noi sancțiuni împotriva companiilor și oficialilor cubanezi, precum și împotriva fostului președinte Raul Castro, într-un caz din 1996.
Președintele american Donald Trump consideră Cuba o „amenințare extraordinară” pentru securitatea națională și a manifestat intenția de a prelua controlul asupra insulei, dacă situația o va impune.
Poziția reprezentantului Cuba
Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul fostului lider Raul Castro, a declarat într-un interviu rar acordat presei internaționale că Cuba „nu reprezintă cea mai mică amenințare la adresa intereselor sau securității naționale a SUA”. Fără funcții oficiale, el a devenit o figură de legătură între Havana și Washignton în contextul tensiunilor.
El a afirmat că Cuba și guvernul său sunt dispuși să mențină o relație civilizată și respectuoasă cu Statele Unite, solicitând ca relația să devină „normală și naturală”.
Rodriguez Castro a explicat că relațiile diplomatice sunt dificile într-un mediu ostil, cu măsuri coercitive și condiționări. El a subliniat că guvernul cubanez și poporul său nu sunt dispuși să se supună presiunilor externe, iar dialogul este singura cale de apropiere.
Legăturile sale cu fostul președinte Raul Castro, precum și cu Ministerul de Interne și cu conglomeratul armatei (Gaesa), l-au plasat într-o poziție de influență, într-un moment de maximă tensiune între Washington și Havana.