SUA au anunțat marți introducerea de sancțiuni împotriva președintei Curții Penale Internaționale (CPI) și a unui avocat de rang înalt din cadrul acestei instanțe, în contextul unor conflicturi legate de activitatea curții.
Sancțiuni împotriva oficialilor CPI
Statele Unite au impus măsuri restrictive pentru judecătoarea japoneză Tomoko Akane, care conduce CPI, și pentru Abdoulaye Seye, avocat senegalez. Aceste sancțiuni au fost anunțate de secretarul de stat al SUA, în cadrul unui comunicat citat de Reuters, și se bazează pe un ordin executiv al fostului președinte Donald Trump, emis anul trecut.
Sancțiunile constau în îngheașarea oricăror active pe teritoriul SUA ale acestor persoane și limitează accesul lor la sistemul financiar american. De asemenea, licența generală emisă de Trezoreria SUA permite lichidarea tranzacțiilor financiare până la data de 17 septembrie. Aceste măsuri sunt menite să izoleze oficialii implicați în activitatea CPI de băncile și finanțele internaționale cu legături strânse cu sistemul financiar american.
Motivul sancțiunilor și reacția CPI
Statele Unite acuză că Akane și Seye s-au implicat direct în eforturile CPI de a investiga, aresta sau urmări penal oficiali ai unor guverne care nu au acceptat jurisdicția curții. Printre persoanele vizate anterior, în 2025, se numără oficiali israelieni, precum premierul Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, precum și persoane implicate în anchete privind trupele americane din Afganistan.
Curtea Penală Internațională a condamnat sancțiunile, susținând că acestea subminează statul de drept. CPI afirmă că astfel de măsuri riscă să pună în pericol ordinea juridică internațională, în condițiile în care oficialii acuzați sunt identificați pentru activitatea de investigare și urmărire penală.
În contextul deciziilor, Seye a avut un rol în solicitarea mandatului de arestare pentru lideri israelieni și a fost nominalizat pentru o funcție de judecător la CPI. În decembrie 2025, șefa CPI a afirmat că sancțiunile SUA pot submina aproape deznădejde operațiunile curții în toate cazurile și pot pune în pericol existența acesteia. În iunie 2026, trei judecători ai CPI au intentat proces împotriva administrației Trump și a funcționarilor săi, considerând măsurile ilegale.
Campania administrată de Trump și reacțiile internaționale
Se știe că, luna trecută, senatorul Marco Rubio a anunțat consolidarea eforturilor americane împotriva CPI. Acestea includ o campanie diplomatică pentru convingerea altor țări să părăsească instanța. Potrivit lui Rubio, cel puțin cinci state au luat în considerare această opțiune.
Administrația Trump a criticat activitatea CPI, acuzând instanța de a reprezenta o amenințare pentru personalul american implicat în activități de imigrație sau operațiuni în cadrul contrabandei internaționale, în special în cazurile legate de trafic de droguri sau de conflicte armate. De menționat, SUA nu au fost niciodată membri ai CPI.
Curtea Penală Internațională, realizată în 2001 și înființată în Haga pentru a urmări penal crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității, a devenit astfel ținta unor acțiuni restrictive din partea SUA, în condițiile în care administrația Trump consideră că activitatea sa perturbe politicile americane.
