România, cu un deficit bugetar semnificativ și o inflație în creștere, este percepută de analiștii bulgari ca un exemplu de „așa nu” în managementul economic, martor la amânarea reformelor până când ajustările fiscale au devenit inevitabile. Specialiștii bulgari avertizează că, dacă guvernul român va ceda presiunilor sociale și va continua să își slăbească bugetul pentru a satisface revendicările populare, în trei sau patru ani țara s-ar putea confrunta cu creșteri de taxe și reduceri drastice ale cheltuielilor sociale.
Contextul economic și deficitul bugetar al României
Analiza analiștilor bulgari evidențiază diferențe în gestionarea politicilor fiscale. România se confrontă cu un deficit bugetar mare și cu provocări generate de inflația ridicată, care au fost cel mai adesea rezultatul amânării reformelor structurale. Comparativ, Bulgaria funcționează cu un buget adaptat pentru condițiile anului trecut, un cadru insuficient pentru actualul context economic, marcat de prețuri galopante ale petrolului și combustibililor.
Impactul inflației și cheltuielilor publice
Inflația crescută în Bulgaria a alimentat o serie de preocupări legate de echilibrul financiar. Analistul Julian Voinov a subliniat că de ani buni, cheltuielile din buget depășesc capacitatea reală a economiei de a le susține, fiind însoțite de risipa banilor și de practici precum corupția în sistemul economic subteran. Totodată, el a menționat că situația, deși problematică, nu este una extrem de gravă comparativ cu modul în care este percepută în discursul politic.
Mecanismele fiscale automată, o „bombă” pentru buget
Conf. univ. Radostin Vazov a atras atenția asupra mecanismelor de indexare automată prevăzute în legile bugetare, considerate o „bombă fiscală”. Aceste automatisme, dacă nu sunt eliminate, fac imposibilă menținerea unui buget echilibrat, generând deficite excesive și tensiuni economice. Voinov a susținut că reformele structurale sunt singura soluție pentru reducerea costurilor pe termen lung și pentru a evita această spirală inflaționistă.
Surse de ineficiență în cheltuielile publice
Analiștii identifică multiple domenii unde cheltuielile publice sunt ineficiente. Sectorul de securitate națională este cel mai „încărcat” din punct de vedere al cheltuielilor pe cap de locuitor, Bulgaria ocupând prima poziție în UE în această privință, în special pentru salarii. Sistemul de sănătate este considerat extrem de ineficient, cu fonduri golite pe proceduri clinice nejustificate. În plus, contractele de cartel între companii contribuie la majorarea artificială a prețurilor, o problemă care poate fi abordată prin inspecții și reglementări mai ferme.
Reforma administrației și reducerea cheltuielilor
Vazov a evidențiat posibilitatea reducerii cu 10% a numărului de funcționari publici fără a deteriora calitatea serviciilor. Propune extinderea guvernării electronice și responsabilizarea funcționarilor, inclusiv prin plata directă a primei de asigurare de către aceștia. Reformele administrative sunt considerate o componentă esențială pentru reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței.
Presiuni sociale versus disciplina fiscală
Analiștii avertizează că presiunile sociale pentru creșteri de cheltuieli sunt legitime, însă cedarea acestora fără reforme structurale grave poate avea consecințe dure. Vazov și Voinov subliniază că, într-un context de deficit bugetar și fără creșteri de impozite, datoria publică va continua să se mărească și nu este recomandată reluarea bruscă a obiectivului de deficit de 3%. Reducing gradual deficitul în următorii ani devine o strategie de urmat.
Șansa reformelor imediate
Experții consideră că acțiunile trebuie întreprinse urgent. Vazov avertizează că, dacă reformele nu sunt aplicate în cel mult un an și jumătate, riscul de a ajunge din nou în situații complicate pe piețele financiare devine real. Oferind ca termen limită 2026 pentru adoptarea mecanismelor care să intre în vigoare în 2027, aceștia recomandă să nu se lase timpul să se consume.
Avertismente privind rectificarea fiscală și aderarea la UE
Voinov explică că lipsa măsurilor eficiente poate conduce la o procedură de deficit excesiv din partea UE, cu penalizări și plăți suplimentare aplicabile. Clarifică că finanțele bulgare pot fi salvate prin reforme rezonabile, dar acestea trebuie implementate la timp. În absența acestor măsuri, creșterea datoriei și a deficitului bugetar ar putea duce la un scenariu asemănător celui din România.
Impactul prețurilor la energie și credința în euro
Vazov respinge ideea că adoptarea euro ar fi responsabilă pentru creșterea prețurilor. El afirmă că evoluțiile prețurilor sunt influențate de fluctuațiile pe piața energetică și de creșterea salariilor, nu de moneda în sine. Creșterea prețurilor, susține el, ține de factori externi și de speculații, nu de adoptarea euro.
România are în prezent un deficit bugetar în creștere și un nivel ridicat al inflației, fiind citată adesea ca exemplu de gestionare inadecvată a politicii fiscale, în timp ce Bulgaria face eforturi pentru ajustarea cadrului bugetar în condițiile unei economii vulnerabile.