Un experiment social în piața muncii din Islanda, care a redus săptămâna de lucru de la 40 la 35-36 de ore fără reducerea salariilor, arată rezultate pozitive în ceea ce privește productivitatea și bunăstarea angajaților. Programul a fost pilotat pe peste 2.500 de angajați, reprezentând aproximativ 1% din populația țării, în perioada 2015-2019, și a condus ulterior la adaptări ale structurilor de lucru și politici de resursă umană.
Originea și implementarea experimentului
Transformarea a fost rezultatul unor teste și analize derulate timp de patru ani de către guvernul islandez și autoritățile din Reykjavík. În cadrul programelor pilot, au fost implicați angajați din diverse sectoare, precum administrație, educație, sănătate și servicii sociale.
Companiile și instituțiile au reorganizat programul, eliminând ședințele inutile și ajustând modul de lucru pentru a menține productivitatea. În acest mod, s-a urmărit testarea ipotezei că mai puține ore petrecute la birou pot genera rezultate similare sau superioare celor din sistemul tradițional.
Rezultate și efecte constatate
Studiile realizate de organizațiile Autonomy și Alda indică o reducere semnificativă a stresului și epuizării profesionale după implementarea programului redus. Angajații au declarat că au mai mult timp pentru familie și activități personale, beneficiind de o stare de sănătate mintală mai bună și de o stare generală îmbunătățită.
Mai mult, companiile au observat o creștere a concentrării, eficienței și motivației angajaților. Evaluările relevă că reducerea timpul de lucru poate contribui la creșterea performanței pe termen lung, precum și la diminuarea absenteismului și a fluctuației de personal.
Contextul economic și alte aspecte
Conform datelor oficiale, economia Islandei a crescut cu 1,3% în 2025, iar pentru acest an se estimează o creștere de aproximativ 3%. Ratele de șomaj au rămas la niveluri foarte scăzute, stabilizând condițiile economice în perioadă de implementare a programului pilot.
Experiența islandeză arată că reducerea programului de lucru a fost realizată fără impact negativ asupra performanței economice generale. Primele rezultate indică faptul că eficiența angajaților poate fi menținută sau chiar îmbunătățită prin ajustări ale programului de lucru, fără a afecta salariile sau productivitatea.
Autoritățile din Islanda afirmă că modelul poate fi replicat în alte țări și sectoare, în condițiile în care nu s-au înregistrat efecte adverse, ci doar beneficii în ceea ce privește sănătatea mentală și performanța profesională a angajaților.