Tinerii din România pleacă de acasă, în medie, la aproape 27,5 ani, iar creșterea acestei vârste se corelează cu numeroase probleme economice, sociale și culturale. Datele recente arată că ȋn ultimul an, economia românească a pierdut peste 65.000 de locuri de muncă, ceea ce a afectat direct raportul dintre vârsta de plecare de acasă și situația de pe piața muncii.
Incidența plecării de acasă în rândul tinerilor români
Potrivit datelor Eurostat, media națională pentru momentul când tinerii părăsesc domiciliul parental a crescut ușor față de anul precedent, de la 27,3 la 27,4 ani. Femeile pleacă mai devreme, la 25,3 ani, în timp ce bărbații se mută abia la 29,4 ani, indicând un decalaj de patru ani. România se află peste media europeană, de 26,3 ani, dar diferențele între țările din regiune sunt semnificative.
În Croația, media ajunge de peste 31 de ani, în Grecia și Slovacia aproape de același nivel, în timp ce Finlanda are tinerii plecați la o medie de 21,4 ani. Aceste variații sunt atribuite, conform experților, diferențelor în capacitatea financiară a tinerilor de a-și susține independența.
Factorii economici și sociali care influențează plecarea de acasă
Una dintre principalele cauze ale amânării mutării definitivo este lipsa resurselor financiare. Multi tineri locuiesc încă cu părinții din cauza costurilor ridicate ale locuințelor. În anumite cazuri, dacă nu îndeplinesc anumite condiții financiare, părinții pun limite clare, precum și în cazul Izelbei, care a stabilit ca primul job oferit, sau pleacă, sau pleacă definitiv de acasă.
Alți tineri, precum Vlad Apostolescu, au ales să renunțe temporar la chirie pentru a-și putea reÎnoi skill-urile profesionale. El este în proces de învățare pentru a deveni faianțar, ca răspuns la dinamica de pe piața muncii.
Potrivit unui procentaj reprezentativ, un tânăr avea nevoie, în urmă cu 25 de ani, de 66 de salarii medii nete pentru a-și cumpăra o garsonieră. În prezent, indicatorii s-au apropiat de 70 de salarii, ceea ce face accesibilitatea locuințelor mult mai dificilă.
Diferențe regionale și impactul asupra pieței imobiliare
În Cluj, pentru a achiziționa un apartament de 55 mp, sunt necesari circa 11 ani de salarii, în timp ce în Giurgiu acest timp se reduce la sub șase ani. Comparativ, la Viena sunt necesari 12 ani, iar la Praga aproape 18. Aceste diferențe sunt determinate de variațiile de prețuri și salarii, dar și de disponibilitatea de a construi noi locuințe.
Se observă că în prima jumătate a anului 2023 s-au dat în folosință mai puțin de 32.000 de locuințe noi, problema lipsei de oferte accesibile agravând-se. Lipsa construcțiilor a devenit o barieră majoră pentru tinerii care doresc să își cumpere propriul spațiu de locuit.
Corelația dintre ocuparea forței de muncă și plecarea de acasă
În țările în care tinerii pleacă mai devreme, precum Olanda, Danemarca, Germania sau Suedia, rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele între 20 și 29 de ani este peste media UE. La nivel european, în 2025, doar 65,5% dintre tinerii între 20 și 29 de ani aveau un loc de muncă.
În România, impactul unei piețe a muncii instabile asupra momentului plecării de acasă este vizibil. În condițiile în care mulți tineri își amână internaționalizarea locuinței, tendința de amânare a plecării devine o constantă.
Aspecte culturale și psihosociale
Potrivit psihologului Daniel David, rămânerea în casa părintească nu se datorează exclusiv dificultăților financiare, ci și unei schimbări culturale. Aceasta reflectă o acceptare socială a acestei practici, normalizată în societate, și o percepție mai redusă a independenței și autonomiei personale, comparativ cu generațiile anterioare.
Experiențele în alte țări demonstrează că această practică a devenit o opțiune psihologic acceptată, nu doar o soluție de avarie, influențată de prețurile mari ale locuințelor și constrângerile financiare.
Un exemplu internațional a fost cazul unui bărbat din New York, de 30 de ani, dat în judecată de părinți pentru că nu a părăsit casa lor, de opt ani, fără a contribui financiar sau la treburile doméstice.
Sectorul imobiliar și dinamica pieței muncii influențează direct vârsta de plecare de acasă în țara noastră. Cu un deficit de construcții și o piață imobiliară greu accesibilă, trendul de amânare continuă să crească.
